Care sunt ţările cu cel mai bun sistem de educaţie

Sistemul de învăţământ din România este un subiect extrem de sensibil deja de foarte mulţi ani. S-au perindat o mulţime de miniştri cu o mulţime de idei, unele mai controversate decât altele, iar în timp ce la vârful educaţiei lucrurile arată haotic, părinţii şi elevii caută variante alternative în sistemul privat şi în instituţiile de învăţământ din străinătate. Aşa că a devenit o obişnuinţă pentru mulţi să verifice care sunt ţările cu cel mai bun sistem de educaţie, fie pentru a pleca cu copiii acolo sau a-i trimite pe ei la studii, fie pentru a împrumuta şi aplica, pe cât posibil, unele dintre lucrurile care funcţionează în respectivele sisteme.

Statele Unite ale Americii

8 dintre cele mai bune 10 universităţi din lume sunt în Statele Unite ale Americii, iar acest lucru reprezintă doar vârful icebergului educaţional din această ţară.

Procesul de pregătire porneşte cu primii ani de şcoală când înscrierea copiilor se face doar la şcoala din zona în care locuieşti. În mod evident, nu poţi opta pentru un anumit profesor. Oricum, acesta se schimbă în fiecare an pentru că în clasele primare fiecare profesor ţine orele pentru care este desemnat – doar orele pe clasa I, de exemplu. Şi componența claselor se schimbă de-a lungul anilor, astfel încât elevii să ajungă să interacţioneze şi să-şi cunoască cât mai mulţi colegi.

Învăţământul primar şi secundar durează 12 ani, apoi elevii merg la colegiu sau universitate. Se pune accent pe educarea elevilor şi studenţilor astfel încât să înţeleagă informaţiile pe care le primesc, să le treacă prin propriul filtru şi să fie capabili să gestioneze cât mai bine situaţiile de viaţă. Universităţile din SUA au programe de cercetare extrem de bine dezvoltate şi programe de burse extrem de atractive pentru cei care dovedesc că pot aduce un plus în domeniile respective.

Marea Britanie

Celelalte 2 universităţi din top 10 mondial se regăsesc în Marea Britanie, una dintre cele mai populare destinaţii universitare din lume. Sistemul britanic de învăţământ este considerat unul dintre cele mai ofertante şi asta datorită accesului pe care îl oferă elevilor săi la cultură, dar şi la experienţe de învăţare dintre cele mai diverse şi aplicate la viaţa de zi cu zi.

În învăţământul secundar elevii pot alege dintr-o gamă extrem de generoasă de materii pe care să le studieze, de la artă, teatru şi design la tehnologie şi limbi străine. Pe măsură ce înţeleg care sunt zonele lor de interes şi ce ar vrea să facă pe mai departe se pregătesc intens în această direcţie, astfel încât să poată fi admişi la universităţile dorite.

Citeşte şi: Cum va arăta educația viitorului? Și cum a răspuns Universitatea Luiss, una dintre cele mai apreciate din lume, la toate aceste schimbări – LIFE.ro

Canada

Deşi în Canada sistemul de învăţământ preuniversitar nu este organizat la nivel naţional, ci de regiuni, lucrurile par să funcţioneze foarte bine. Fiecare provincie are un curriculum propriu, ce pune accent pe cultura şi istoria locală, iar limba de predare ţine de limba care se vorbeşte în respectiva regiune, fie engleză, fie franceză. Şi durata învăţământului obligatoriu diferă, de la 6 la 16 ani sau de la 5 la 18 ani.

Există însă nişte reguli care sunt respectate în fiecare şcoală de aici. În primii ani de şcoală se studiază în special materiile considerate obligatorii, în timp ce în ultimii ani creşte numărul materiilor opţionale din care pot alege să înveţe, elevii pregătindu-se în acest fel pentru cursurile universitare, studiile post-liceale sau direct meseriile pe care vor să le practice.

Universităţile de aici se regăsesc şi ele pe locuri foarte bune la nivel internaţional şi sunt tot mai căutate de studenţii străini.

Germania

Sistemul de educaţie de aici este considerat unul care pregăteşte elevii pentru performanţă. În primii 4 ani de studiu toţi elevii studiază aceleaşi materii, ulterior fiind alese şcolile în funcţie de abilităţile şi talentele copiilor. Se poate opta pentru şcoli în care se urmează curriculumul general, dar se pune mult accent pe cursurile de orientare vocaţională, elevii putând merge ulterior la şcoli profesionale. Există şcolile care îi pregătesc pe elevi atât pentru intrarea într-o şcoală profesională, cât şi pentru studii academice înalte pe cei care dovedesc abilităţi potrivite în acest sens şi urmează liceele unde se pune accent pe pregătirea academică, urmată de studiile universitare.

Universităţile de aici au trezit interesul studenţilor din întreaga lume atât datorită oportunităților de învăţare, cât şi a celor de după absolvire.

Australia

Sistemul de educaţie din Australia se aseamnănă destul de mult cu cel britanic, fiind însă adaptat la nevoile şi tipul societăţii de acolo. În primii ani de şcoală există foarte multă libertate de mişcare a elevilor în clasă şi se pune mare preţ pe deprinderea abilităţilor de viaţă, pe dezvoltarea atenţiei şi a răbdării, precum şi pe respectarea regulilor.

În clasele secundare se pune accent pe învăţarea în context, pe dezvoltarea gândirii logice, iar opţiunile ulterioare sunt extrem de variate, pentru a asigura pregătirea necesară pentru intrarea pe piaţa muncii tuturor elevilor. Pot merge să studieze la şcoli post-liceale, şcoli profesionale, colegii tehnice sau universităţi, în funcţie de abilităţile personale şi de rezultatele obţinute la testele de evaluare.

7 dintre universităţile australiene se regăsesc în top 100 al celor mai bune universităţile din lume, având centre de cerectare extrem de bine dezvoltate.

Danemarca

În primii ani de şcoală în Danemarca accentul este pus pe abilităţile sociale dezvoltate mai degrabă decât pe cunoştinţele acumulate. După ce elevii îşi dezvoltă încrederea în sine şi independenţa, învaţă cu ajutorul experimentelor şi descoperă plăcerea mersului la şcoală şi a învăţării începe şi acumularea serioasă de cunoştinţe. Drept dovadă, rata de alfabetizare în această ţară este de 99%. După primii 9 ani de şcoală urmează un examen serios în urma căruia elevii îşi pot cântări mai bine oportunităţile de viitor: educaţie generală care îi pregăteşte pentru una superioară sau educaţie vocaţională sau tehnică.

Este o alegere tot mai populară şi pentru studenţii străini care aleg să urmeze cursurile universităţilor de aici atât datorită programelor recunoscute de educaţie, cât şi a costurilor reduse.

Citeşte şi: Viața în Danemarca: cum au ajuns nordicii să fie țara cu un sistem de educație de invidiat? Și de ce studenții noștri visează să învețe acolo? – LIFE.ro

Finlanda

Despre sistemul de învăţământ din Finlanda s-a vorbit tot mai des în ultimii ani, fiind descris drept unul dintre cele mai bune şi eficiente din lume. Aici 93% dintre absolvenţii de liceu promovează şi examenul de bacalaureat, iar 65% dintre ei merg la facultate. Educaţia în şcolile finlandeze este adaptată continuu la evoluţia societăţii şi îi pregăteşte pe elevi atât pe plan şcolar, cât şi pentru viaţă, ajutându-i să dezvolte aptitudini şi competenţe practice adaptate la noile tehnologii şi cerinţe de pe piaţa muncii. Şcolile au finanţările egale şi oferă aceeaşi calitate a învăţământului oriunde ar fi ele. Învăţământul este gratuit, iar instituţii private de acest fel există doar câteva, de la liceu în sus.

Olanda

Şi Olanda este foarte bine văzută din punct de vedere al sistemului educaţional, având o rată de alfabetizare de aproape 100% şi cu învăţământ obligatoriu de la 4-5 ani şi până la vârsta de 18 ani. Până la 12 ani au o structură educaţională care pune accest pe dezvoltarea competenţelor, dar şi a cunoştinţelor în domeniile de bază. Apoi elevii dau un test ale cărui rezultate arată nivelul acestora şi îi îndrumă către alegerea următoarei forme de învăţământ, care poate fi una pre-profesională, secundară superioară generală sau una ştiinţifică pregătitoare, care pregăteşte terenul pentru studiile universitare. Există o mulţime de variante de cursuri, astfel încât toţi elevii, indiferent de abilităţile lor, să aibă parte de o pregătire temeinică în direcţia potrivită.

Universităţile din Olanda, multe dintre ele specializate în domenii tehnice, sunt extrem de vânate în ultimii ani de studenţi din întreaga lume datorită nivelului crescut de învăţare şi al oportunităţilor pe care le primesc aceştia ulterior, în cercetare sau găsirea unui loc de muncă.

Citeşte şi: 5 motive pentru care avem nevoie de educație finlandeză – LIFE.ro

Imaginile din acest articol ne-au fost furnizate de depositphotos.com.