Care vor fi locurile de muncă ale viitorului? Şi ce joburi ar putea dispărea peste 20 de ani? - LIFE.ro
Mergi la conținut

Automatizările şi inovaţiile aduse în ultimul timp de tehnologie ajung să schimbe fundamental piaţa muncii. Doar înţelegându-le, vom putea să ne adaptăm şi să beneficiem de ele. Roboţii şi inteligenţa artificială fac posibilă această automatizare. Şi aduc cu sine promisiunea unei activităţi mai sigure, mai uşoare, mai rapide, mai productive şi mai eficiente. Iar acest lucru se traduce, într-un final, prin creştere economică. Însă toate aceste noi tehnologii ridică şi foarte multe întrebări legate de impactul pe care o să-l aibă asupra pieţei muncii şi a viitorului nostru. Cum ni se vor schimba joburile? Vom ajunge să ni le pierdem? Vom ajunge să fim cuceriţi de către roboţi? Sau vom coabită în cel mai plăcut mod?

Pe de o parte, toate aceste incertitudini ajung să creeze anxietate. Pe de altă parte, aşteptare, nerăbdare şi optimism. Multe dintre joburile pe care le avem astăzi încep să fie automatizate. De exemplu, depozite întregi sunt deja coordonate şi aranjate de nişte roboţei, chiar şi în România. În acest context, unii sunt de părere că noile tehnologii ar trebui să aducă prosperitate şi efort mai puţin din partea omului.

Cu toate acestea puţini sunt cei care ar putea să se laude că muncesc mai puţin de 15 ore pe săptămână, aşa cum prevestea, în 1930, economistul John Maynard Keynes că vor ajunge să muncească nepoţii săi. Astăzi, cel puţin în România, cei mai mulţi dintre noi stăm peste cele 8 ore la birou. Aşa că visul de a munci 15 ore pe săptămână este în 2018 atât de departe de adevăr. În unele situaţii, oamenii muncesc şi 15 ore pe zi. 

Cum ar putea arăta viitorul pieţei muncii?

În acest context al unui viitor posibil dominat de automatizări şi roboţei, un studiu realizat anul trecut de McKinsey & Company arăta că nu mai puţin de 30% dintre activităţile realizate în peste 60% dintre job-uri ar putea fi automatizate. Astfel că, joburile pe care le avem astăzi vor ajunge să se schimbe şi din ce în ce mai mulţi dintre noi vom ajunge să lucrăm şi mai mult ajutaţi de tehnologie.

Prin urmare, oamenii care sunt deja adaptaţi la astfel de contact cu noile inovaţii vor fi principalii beneficiari. Pe când, ceilalţi vor fi nevoiţi să se adapteze şi să acumuleze aceste noi experienţe într-un timp foarte scurt. Presiunea şi mai mare va fi pusă tot pe această categorie, având în vedere potenţialul de automatizare a tuturor activităţilor repetitive. 

Şi cu toate acestea, nu ar trebui să ne speriem. Tehnologia a creat mult mai multe joburi decât a distrus. Să ne gândim doar la poate cea mai discutată categorie de pe piaţa de muncă a momentului în România, respectiv cea de IT. De altfel, se spune că tehnologia a dus la eliminarea unui singur loc de muncă, cel al liftierilor. Evident, nu este cazul în ţara noastră, unde încă avem acest tip de loc de muncă în multe instituţii (de exemplu: în spitale).

Aşadar, în mod cert nu putem vorbi despre o dispariţie totală a locurilor de muncă, ci poate de o redefinire a acestora. Însă, în mod cert, oamenii vor trebui să înveţe lucruri noi pentru rolurile care îi aşteaptă peste câţiva ani.

Ce job-uri ar putea dispărea în viitorul foarte apropiat?

Un studiu realizat de Oxford University în 2013, numit The Future of Employment, a examinat 702 de ocupaţii, aflând că unele dintre acestea, precum casierii sau cei care lucrează în call center, sunt mai predispuse la automatizare decât altele, ca dentişti, doctori sau psihologi.

Aşa cum am spus deja, roboţii vor prelua activităţile repetitive, lăsând pentru noi joburi care sunt puţin predictibile (ţi se sparge o ţeavă în casă, o să chemi un instalator, nu un robot) sau care implică emoţie (sau mai bine zis, care se bazează pe relaţii interumane) sau creativitate.

Doctorii, asistentele sau psihologii pot sta liniştiţi, job-urile lor nu sunt în pericol. De asemenea, artiştii sau creativi sunt şi ei într-o situaţie fericită. Însă, în ceea ce îi priveşte pe aceştia, nu cred că am putea spune cu certitudine că în 20 de ani, roboţii nu ar putea picta, vorbi sau cânta la fel de bine ca noi. Poţi să îi dai unui robot un creion şi el să îţi deseneze ceva. O poţi face chiar şi astăzi. Însă, oare înseamnă asta arta? Astăzi am putea afirma că nu, însă poate peste 20 de ani, vom crede exact opusul. Vom vedea. Cert este că, astăzi, mai mult ca oricând, noi trebuie să încercăm să devenim cât mai buni în joburile noastre.

Ce putem face pentru a fi pregătiţi pentru aceste schimbări?

Roboţii vin, iar noi ar trebui să fim pregătiţi pentru toate schimbările pe care le vor aduce. Ce putem face? Faith Popcorn vorbeşte despre faptul că oamenii trebuie să devină cât mai agili şi să îşi dezvolte cât mai multe aptitudini pentru a putea oferi economiei cât mai multe variante. Popcorn prezice că în viitor oamenii vor avea 7-8 joburi, lucrând în acelaşi timp pentru mai multe companii. Ea spunea, de asemenea, că acest trend se vede chiar de acum, având în vedere că oamenii nu mai vor să lucreze pentru o singură corporaţie importantă, avântându-se din ce în ce mai mult către activităţi de freelancing.

Să fie oare adevărate aceste preziceri? Compania BrainReserve a cărui CEO este Popcorn are o reputaţie din a prezice cu foarte mare precizie lucrurile. Se spune că trendurile numite de aceasta sunt în proporţie de peste 90% adevărate. Amintesc aici doar cum de cazul Kodak atunci când BrainReserve a fost angajată să prezică trendurile din industria de film. Ei au spus că viitorul va fi unul digital. Au fost atunci concediaţi de Kodak. Evident, viitorul companiei Kodak îl ştim cu toţii, iar prezentul industriei de film este într-adevărat unui digital.

Americancă este convinsă, de altfel, că roboţii vor ajunge să fie o parte fundamentală din viaţa noastră. 

Aşadar, strategia cea mai sigură pentru viitor este exact ca un joc la bursă: nu ţii niciodată totul pe o singură carte, ci încerci să îţi diversifici portofoliul. În cazul nostru, să facem această cât mai mult se poate. Astfel încât, să putem ajunge să ştim să facem cât mai multe lucruri (dacă se poate din domenii diferite).

În acest context al viitorului dominat de automatizare, ce se întâmplă în România?

Aflaţi sub ameninţarea unui viitor în care multe dintre activităţile noastre vor fi automatizate, am vrut să vedem şi ce se întâmplă în ţara noastră. Cum s-a schimbat piaţa de muncă de la noi. Ce se întâmplă în prezent şi cum arată viitorul.

Pentru a aflat toate acestea, am stat de vorbă cu Elena Dionisie de la We Do HR.

Cum ai putea caracteriza în acest moment piaţa muncii din România?     

Compromisurile cred că sunt cele care guvernează piaţă muncii în această perioadă.

a.     Angajatorii nu au un pool generos de candidaţi de unde să facă selecţia.

b.     Pe de altă parte, ei trebuie să înţeleagă că angajaţii nu mai stau atât de mult într-un loc de muncă, fie pentru că vor să schimbe organizaţia, fie pentru că şi-ar dori alte provocări. Iar, în acest caz ar trebui să îşi dezvolte planuri interne de dezvoltare pentru a reţine angajaţii valoroşi.

c.     De cealaltă parte, angajaţii îşi doresc un program de lucru flexibil. Şi din ce în ce mai multe companiile caută modalităţi de a organiza astfel programul de lucru.  

Cu ce probleme se confruntă piaţa muncii în acest moment?      

Realitatea din piaţă muncii este aceea că ne confruntăm cu o lipsă acută de personal, majoritatea companiilor aflându-se în deficit de angajaţi. Din discuţiile purtate cu clienţii noştri constatăm că sunt extrem de multe companii care, din cauza numărului insuficient de angajaţi, fie:

a.     nu îşi pot desfăşura activitatea zilnică

b.     nu se pot extinde, în ciudă faptului că au o cerere în creştere pentru bunurile sau serviciile pe care le produc/livrează

c.     ajung să îşi închidă business-ul

În acest context, companiile ajung să facă compromisuri pe parcursul procesului de recrutare, iar acest lucru creează ulterior extrem de multe probleme interne ceea ce afectează retenţia angajaţilor din organizaţii.

Care sunt job-urile cele mai căutate în acest moment?      

În continuare se caută extrem de mult specialiştii în majoritatea domeniilor. Într-o dezvoltare accentuată în ultimii ani se plasează companiile de Call center şi Shared services. România este una dintre cele mai importante pieţe de shared services din Europa.

De asemenea, angajatorii sunt extrem de interesaţi de tinerii absolvenţi şi oferă pachete interesante pentru a-i atrage în organizaţii. În acelaşi context, sunt căutate persoane fără experienţă, dar care să aibă dorinţă să înveţe şi să se specializeze.

Care sunt domeniile în care oferta de muncă este mai mare decât cererea?

Domenii în care noi, We do HR, că agenţie de Resurse Umane, întâmpinăm dificultăţi sunt IT, Horeca, Educaţie, Transporturi, dar fără că această enumerare să fie exhaustivă. În ciudă deschiderii pe care o oferă angajatorii, cererea este atât de mare încât candidaţii pot oricând face o altă alegere.

Ce nou trend se poate observa pe piaţa de muncă din România?

Un specific al acestei perioade îl reprezintă flexibilitatea programului de lucru, multe companii fiind dispuse să organizeze programul angajaţilor astfel încât aceştia să poată urmă cursurile sau de ce nu să aibă câte 2 job-uri.

Cum îşi aleg românii job-urile? Ce noi criterii au apărut în alegerile lor?

Criteriile care au devenit acum extrem de importante sunt distanţă până la job, beneficiile pe care le oferă angajatorul, absenţa orelor suplimentare şi flexibilitatea programului.

Cum crezi că va arăta viitorul pieţei muncii de la noi?

În perioada următoare va fi interesant să urmărim industriile care vor înlocui din ce în ce mai mult factorul uman cu roboţii pentru derularea activităţii. Ştim că s-au făcut numeroase studii în ultimii ani care atestă faptul că în anumite industrii, acolo unde job-urile implică activitate fizică previzibilă, posibilitatea de automatizare este de peste 70%. Putem exemplifica activităţile din domenii precum alimentaţie sau logistică. 

Share this article

Pe aceeași temă

Citește mai multe


Creșterea taxelor | Ce se întâmplă cu banii de pensii ai românilor și cu investițiile la bursă
Cu investiții totale de 23,5 mld. lei pe bursă – adică aproape un sfert din banii de pensii private ai românilor – fo...
Creșterea taxelor | Biriș pune punctul pe ”i”: Pierdem miliarde din PNRR sau supărăm mediul de afaceri?
Pus în fața unui deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul României are în prezent de ales: crește impozitele ș...
Cum se simte oboseala cauzată de cancer. Apare aproape în toate tipurile de neoplasme avansate
Cum se simte oboseala de la cancer? Oboseala este un simptom comun al cancerelor avansate, însă acest tip de oboseală...
Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu
Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu Sectorul fu...
Animalul de companie are o respirație urât mirositoare? Iată câteva cauze
Nimic nu se compară cu afecțiunea câinelui, cu excepția cazului în care animalul de companie are un caz grav de halit...
Cum dansează pe manele mireasa lui Oțil și nașa Roxana Ionescu. Ramona Olaru și Diana Munteanu, campioane și ele
Dani Oțil și Gabriela Prisăcariu au făcut cununia religioasă duminică, 30 iulie, la 2 ani de când au devenit soț și s...
Spune-le și altora