Cât de periculoase sunt metalele grele și toxinele în organism? Și cum ne pot distruge viața substanțele chimice? Sfaturi de la Dr. Radu Ţincu, specialist ATI şi Toxicologie despre cum ne putem menține sănătatea în era poluării

Dacă tot am vorbit despre substanţele toxice care ne înconjoară nu pot să nu vă întreb şi despre acele ţigări electronice care par că au devenit chiar mai populare decât ţigările clasice.

Sigur că în momentul în care comparăm un toxic cu un alt toxic, ne gândim care este mai puţin toxic. Şi aici depinde cum răspundem pentru că depinde la ce toxice ne uităm. Într-adevăr, ţigările electronice au o cantitate mai mică de gudron, de exemplu, pentru că acest lucru este rezultat în urma arderii, dar unele dintre ele, cum sunt cele care folosesc lichidele pentru vapare, s-a dovedit că pot să determine, în funcţie de tipul lichidului respectiv, o serie de complicaţii pulmonare, până la inflamaţii ale alveolelor pulmonare.

Dacă ne decidem să renunţăm la fumat trebuie să renunţăm definitiv pentru că, în mod clar, cantitatea de substanţe chimice pe care o conţin este mare în orice situaţie. Sigur, pe anumite paliere poate fi mai mică, aşa cum spuneam, dar cu siguranţă sunt anumite zone unde nici nu avem informaţii suficiente pentru că sunt recent introduse pe piaţă şi avem nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru evaluare.

Nu sunt un adept al fumatului, nici clasic, nici alternativ. Fumatul conţine peste 100 de substanţe cancerigene. O mare parte dintre cei care au cancer bronhopulmonar sunt fumători, iar fumatul reprezintă principala sursă a bolilor pulmonare cronice şi, din păcate, avem în România o incidenţă crescută a cancerului bronhopulmonar, a bolilor pulmonare cronice, cum ar fi bronhopneumopatia cronic-obstructivă.

Citeşte şi: Diana Vasiliu, terapeut Allen Carr: Fumătorii ştiu foarte bine ce înseamnă fumatul şi practică „sportul” vinovăţiei de ani de zile. – LIFE.ro

Şi mai trebuie să spunem un lucru: trăim într-o ţară în care nivelul de poluare al aerului este suficient de mare. Dacă vom completa această poluare cu fumatul nu facem decât să creştem riscul să dezvoltăm anumite boli cronice.

Dacă discutăm de fumat, vreau să mai spun un lucru. Fumatul nu ne afectează doar în mod cronic. Există studii care arată că fumătorii fac infecţii pulmonare mai frecvente, fac viroze pulmonare mai frecvente, au o capacitate de apărare antimicrobiană mai mică, comparativ cu persoanele nefumătoare. Şi nu în ultimul rând, fumatul pasiv reprezintă o provocare pentru că se pare că are efecte chiar mai toxice decât în cazul celor care fumează activ. Un fumător pasiv respiră, la fiecare ciclu respirator, acel aer îmbibat cu fumul rezidual comparativ cu un fumător, care îşi gestionează inspirul şi expirul în funcţie de fumat.

Asta, aşa, ca să ne gândim de 2 ori când aprindem ţigara în casă sau în maşină cu copiii şi apoi ne mirăm poate de ce se îmbolnăvesc atât de des.

Da, da. La copii fumul de ţigară mai determină un lucru, o reacţie imunologică. Asta înseamnă că poate să determine, o dată, inflamaţia pulmonară, acest lucru fiind tradus prin creşterea reactivităţii bronşice, iar asta înseamnă bronşite astmatiforme, astm bronşic sau poate să determine alergii respiratorii. Sunt acei copii care necesită tratamente antialergice pentru a putea să gestioneze rinite alergice şi aşa mai departe, fumatul fiind un trigger pentru acest tip de inflamaţie la nivelul căilor aeriene.

Citeşte şi: Cele mai periculoase boli în societatea de azi – LIFE.ro