Ce trebuie să știi despre somnambulism și episoadele de sleepwalking

Când vorbim despre somnambulism și episoadele de sleepwalking, ne referim la o dereglare, o problemă de somn ce îi poate pune chiar viața în pericol celui care este afectat.

Somnambulismul implică ridicarea din pat și plimbarea în timp ce ești adormit. Mai frecvent la copii decât la adulți, somnambulismul este de obicei rezolvat până la vârsta adolescenței. Incidentele izolate de somnambulism adesea nu semnalează probleme grave și nu necesită tratament. Cu toate acestea, somnambulismul recurent poate sugera o tulburare de somn subiacentă.

Somnambulismul la adulți are șanse mai mari de a fi confundat sau de a coexista cu alte tulburări de somn, precum și cu afecțiuni medicale.

Dacă cineva din familia ta suferă de somnambulism, este important să-l protejezi ca să nu se rănească.

Simptome

Somnambulismul apare, de obicei, devreme în timpul nopții – deseori la una până la două ore după ce ai adormit. Este puțin probabil să apară în timpul somnului profund. Un episod de sleepwalking poate apărea mai rar sau mai des, iar un episod durează în general câteva minute.

Cineva care suferă de somnambulism poate:

• Să se ridice din pat și să se plimbe
• Să stea în pat cu ochii deschiși
• Să aibă o expresie vitroasă, cu ochi sticloși
• Nu răspunde și nu comunică cu ceilalți
• Îi este dificil să se trezească în timpul unui episod
• Este dezorientat sau confuz pentru o scurtă perioadă de timp după ce a fost trezit
• Nu-și amintește episodul a doua zi de dimineață
• Are probleme de funcționare în timpul zilei din cauza somnului perturbat
• Are coșmaruri în somn pe lângă somnambulism

Uneori, o persoană care este somnambulă poate să:

• Facă activități de rutină, cum ar fi îmbrăcatul, vorbitul coerent sau mâncatul
• Iasă din casă
• Conducă o mașină
• Să se angajeze într-un comportament neobișnuit, cum ar fi urinatul într-un dulap
• Să se angajeze în activități sexuale fără conștientizare
• Să se rănească, de exemplu, căzând pe scări sau sărind pe fereastră
• Să devină violent în perioada de scurtă confuzie imediat după trezire sau, ocazional, în timpul somnambulismului

Când mergi la medic?

Episoadele ocazionale de somnambulism nu sunt de obicei un motiv de îngrijorare și se rezolvă de la sine. Poți pur și simplu să menționezi somnambulismul la un control fizic de rutină sau pentru copilul tău. Cu toate acestea, consultă medicul dacă episoadele de somnambulism:

• Apar des – de exemplu, de mai mult de una sau două ori pe săptămână sau de mai multe ori pe noapte
• Conduc la un comportament periculos sau la rănirea persoanei care se plimbă în somn, sau a altora
• Cauzează perturbări semnificative ale somnului membrilor familiei sau persoanei care suferă de somnambulism
• Rezultă simptome în timpul zilei, precum somnolență excesivă sau probleme de funcționare
• Apar pentru prima dată în viața de adult
• Continuă în anii adolescenței copilului.

Cauze pentru somnambulism

Somnambulismul este clasificat ca o parasomnie – un comportament sau o experiență nedorită în timpul somnului. Somnambulismul este o tulburare de excitare, ceea ce înseamnă că apare în timpul somnului N3, cea mai profundă etapă a somnului fără mișcări oculare rapide (NREM). O altă tulburare NREM este reprezentată de terorile nocturne sau coșmaruri, care pot apărea împreună cu somnambulismul.

Mulți factori pot contribui la somnambulism, inclusiv:

• Privarea de somn
• Stres
• Febră
• Întreruperea programului de somn

Uneori, somnambulismul poate fi declanșat de afecțiuni subiacente care interferează cu somnul, cum ar fi:

• Tulburări de respirație în timpul somnului – un grup de tulburări care prezintă modele de respirație anormale în timpul somnului (apnee obstructivă în somn)
• Administrarea anumitor medicamente, cum ar fi hipnotice, sedative sau anumite medicamente utilizate pentru tulburări psihice
• Consumul de substanțe, cum ar fi alcoolul
• Sindromul picioarelor neliniștite
• Boala de reflux gastroesofagian

Factori de risc în caz de somnambulism

Factorii care pot crește riscul de somnambulism includ:

Genetica. Somnambulismul pare să se manifeste în familie. Este mai frecventă dacă ai un părinte care are antecedente de somnambulism și mult mai frecvent dacă ambii părinți au antecedentele acestei tulburări.

Vârstă. Somnambulismul apare mai des la copii decât la adulți, iar debutul la vârsta adultă este mai probabil legat de alte afecțiuni subiacente.

Complicații ce pot apărea în caz de somnambulism

Somnambulismul în sine nu este neapărat o preocupare, dar o persoană umblă în somn poate:

• Să se rănească – mai ales dacă merge lângă mobilier sau scări, se plimbă în aer liber, conduce o mașină sau mănâncă ceva nepotrivit în timpul unui episod de sleepwalking
• Dacă experimentează întreruperi prelungite ale somnului, poate suferi de somnolență excesivă în timpul zilei și posibile probleme la școală sau de comportament
• Să se simtă jenat sau să aibă probleme cu relațiile sociale
• Să deranjeze somnul celorlalți
• Rareori, să rănească pe altcineva din apropiere