Cele mai frecvente greșeli de gramatică din limba română

În ultimii ani, greșelile gramaticale au devenit parcă mai frecvente ca niciodată. Folosirea lui “decât” în loc de “doar”, “din cauza” în loc de “datorită” sau renunţarea la prepoziţia „pe” din acuzativul cu prepoziţie „pe care” reprezintă unele din cele mai frecvente greșeli de gramatică din limba română.

 Iată care sunt cele mai frecvente greșeli de gramatică din limba română:

1. Mi-ar place” în loc de “mi-ar plăcea”

Una dintre cele mai frecvente greșeli de gramatică din limba română este folosirea greșită a formei de condițional optativ a verbului “a plăcea”: “Mi-ar place să mergem la film”. Greșit! Corect se spune “Mi-ar plăcea să merg la film”, pentru că modul condițional optativ se formează cu ajutorul infinitivului, iar forma corectă de infinitiv este “a plăcea”, nu “a place”.

2. Folosirea adverbului “decât” în loc de “doar” sau “numai”

“Am decât o treabă de rezolvat”. Folosirea lui “decât” în loc de “doar” sau “numai” este una dintre cele mai răspândite greșeli gramaticale. Adverbul “decât” se folosește numai atunci când avem construcții negative, deci ori spunem “Nu am decât o treabă de rezolvat” sau “Am doar/numai o treabă de rezolvat”.

3. Pleonasmele

“Coboară jos!”, “Mai vino odată”, “Avansați înainte” –  exemple clasice de pleonasme, de care majoritatea lumii știe, dar care sunt folosite în continuare la fel de des. Pleonasmul este o greșeală gramaticală ce constă în alăturarea a două cuvinte, propoziții sau expresii care repetă inutil aceeași idee.

 4. Folosirea greșită a verbului “a vrea”

“Eu vroiam să mergem la alt film”. Din start, este greșit! Ce trebuie să știți este că în limba română există două verbe care exprimă aceeași idee: “a vrea” și “a voi”. Dar nu “a vroi”. Greșeala apare atunci când trebuie să formăm la indicativ timpul imperfect. Potrivit DOOM, formele corecte sunt : eu vream/voiam, tu voiai (mai rar – vreai), el vrea/voia, noi vream/voiam, voi vreați/voiați, ei vreau/voiau. “Vroiam” – această combinație între cele două verbe – nu este acceptată și este considerată o greșeală gramaticală.

 5. Renunţarea la prepoziţia „pe” din acuzativul cu prepoziţie „pe care”.

“Am cumpărat cartea care mi-o doream”. Din ce în ce mai multe persoane renunță la prepoziția “pe” atunci când nu este cazul. Pe lângă greșeala de gramatică în sine, lipsa prepoziției “pe” poate schima și sensul propoziției.

“Andrei are un prieten pe care îl învața limba engleză” vs. “Andrei are un prieten care îl învață limba engleză”. În primul caz, prietenul este cel care este învățat, iar în cazul al doilea Andrei.

 6. Folosirea greșită a pronumelui de întărire

Folosirea greșită a pronumelor de întărire, care au au rolul de a pune în evidență, de a sublinia persoana la care se referă, e una dintre cele mai frecvente greșeli de gramatică din limba română. Dacă o doamnă spune că “Eu însumi am văzut cele întâmplate” este greșit, pentru că forma corectă la feminin singural este “eu însămi”.

Iată formele corecte:

Masculin, singular                  Masculin, plural

Eu (pe mine, mie) însumi       noi (pe noi, nouă) înşine

Tu (pe tine, ție) însuţi             voi (pe voi, vouă) înşivă

El (pe el, lui, pe sine) însuşi   ei (pe ei, lor) înşişi

 Feminin, singular                    Feminin, plural    

Eu (pe mine) însămi                noi (pe noi, nouă) însene

Tu (pe tine) însăţi                    voi (pe voi, vouă) înșevă

Ea (pe ea, pe sine) însăşi          ele (pe ele, lor) înseşi (însele)

7. Datorită“ vs „din cauza“

Una dintre cele mai frecvente greșeli gramaticale din limba română este folosirea lui “datorită” în loc de “din cauza” și invers.  Prepoziția “datorită” se folosește când ne referim la un eveniment fericit (“A câștigat concursul datorită pregătirii intense”), iar “din cauza” atunci când efectul acțiunii este unul negativ (“A pierdut concursul din cauza lipsei de pregătire).

 8. Folosirea greșită a formei de imperativ negativ a verbelor “a face” și “a zice”

“Nu fă asta!” / “Nu zi asta!” – un exemplu clasic când vine vorba de folosirea greșită a formei de imperativ negativ a verbului “ a face”. La modul imperativ, forma negativă la persoana a două singular se obține de la infinitivul verbului “a face”/ “a zice”, pecedat de adverbul de negație. Deci, corect este “Nu face asta!”/ “Nu zice asta!”.

 9. Virgula dintre subiect și predicat

Deși la școală una dintre primele reguli gramaticale pe care le învățam este să nu punem virgulă între subiect și predicat, mulți totuși fac greșeala asta. Virgula dintre subiect și predicat este considerată una dintre cele mai grave greșeli gramaticale. Desigur, ca să nu faci greșeala asta, mai întâi trebuie să știi care este subiectul și care este predicatul.

10. Copii/Copiii – mereu câte un “i” în plus sau în minus

Forma articulată de plural a cuvântului “copil” pune încă mari probleme unora dintre noi.

“Niște copii au lipsit astăzi de la școală” -> forma de plural nearticulat

“Toți copiii au fost prezenți la școală” -> forma de plural cu articol hotărât

Primul “i” face parte din radicalul cuvântului (se regăsește și în formă de singular – “copil”). Ca să formăm pluralul nearticulat, la radicalul cuvântului punem un “i” –  desinența de plural (copii). Pentru pluralul articulat hotărât, mai adăugăm un “i”, care reprezintă articolul hotărât (copiii).

.