Cine a fost Banu Manta: povestea unui boier de secol XIX, uitat de istorie, dar scris pe harta Bucureștiului

Cine a fost Banu Manta? Dacă ai trecut vreodată prin zona Pieței Victoriei din București, cu siguranță ai auzit numele Banu Manta. Strada, piața și chiar bulevardul îi poartă amintirea. Dar cine a fost, de fapt, acest personaj misterios, despre care manualele de istorie spun atât de puțin, iar memoria colectivă l-a transformat aproape într-o legendă urbană? Povestea lui ne duce înapoi în secolul al XIX-lea, în vremea fanarioților târzii și a începuturilor moderne ale Țării Românești, atunci când boierimea încă juca un rol decisiv în viața politică, socială și economică.

Cine a fost Banu Manta: Un boier cu nume de rang și destin aparte

Numele lui complet era Ioniță Banu Manta, iar titlul de „Banu” nu era o poreclă, ci o dregătorie boierească, moștenită și transmisă în familie. În ierarhia vremii, „banul” era un rang înalt, cu responsabilități atât administrative, cât și judiciare, iar Manta provenea dintr-o veche familie boierească din Țara Românească.

Deși nu a rămas cunoscut prin mari reforme sau lupte eroice, Banu Manta s-a remarcat prin influența socială și economică. Era un mare proprietar de pământ, cu moșii întinse și case boierești impunătoare în București. Documentele vremii îl consemnează ca pe un boier respectat, prezent în viața capitalei la începutul modernizării acesteia.

Genealogia: din ce familie provenea Banu Manta

Din documente istorice și însemnări ale vremii, se conturează profilul unei familii vechi, cu rădăcini în pătura înaltă a boierimii muntene. Familia Manta era menționată încă din secolul XVIII în documentele de cancelarie, fiind apropiată de curțile domnești.

Deși nu la fel de celebri ca Brătienii sau Cantacuzinii, Manta era un nume cunoscut în lumea boierească a vremii. Ioniță, purtătorul titlului de ban, este cel care a devenit reprezentativ, atât prin averea sa (moșii întinse în București și Ilfov), cât și prin vizibilitatea funcției. Pe linie maternă, există ipoteze că familia se înrudea cu neamul Văcăreștilor – poeți, dregători și oameni de cultură, ceea ce ar explica legătura cu capitala și influența socială.

Cine a fost Banu Manta: De ce strada și piața din București îi poartă numele

Zona Pieței Victoriei, astăzi centrul nervos al Bucureștiului, era în secolul XIX un cartier mai mult rural, cu grădini, case boierești și drumuri de pământ. Acolo se aflau moșiile și casele lui Banu Manta. După moartea sa, autoritățile și oamenii locului au început să se refere la întreaga zonă după numele boierului. Astfel, strada, piața și ulterior chiar o arteră principală au fost botezate „Banu Manta”.

Este un caz tipic pentru Bucureștiul vechi: multe cartiere și străzi își poartă numele de la boierii care au avut proprietăți acolo – de la Rosetti la Brătianu și de la Kogălniceanu la Mavrogheni. În cazul lui Banu Manta, prezența toponimică este astăzi poate mai puternică decât memoria istorică.

Contextul istoric: Bucureștiul în vremea lui Banu Manta

Pentru a înțelege cine a fost Banu Manta, trebuie să privim epoca. Vorbim despre prima jumătate a secolului XIX, o perioadă de tranziție de la domniile fanariote la începuturile domniilor pământene și, în cele din urmă, către Unirea Principatelor.

Bucureștiul era un oraș în plină schimbare: se construiau primele șosele pavate, apăreau primele clădiri publice moderne, iar boierii aveau un rol central în finanțarea și influențarea acestor proiecte. Banu Manta făcea parte din această clasă conducătoare, iar prezența sa în documentele vremii arată un boier implicat, chiar dacă nu neapărat un lider politic de primă linie.

Cine a fost Banu Manta: Amintirea lui Banu Manta astăzi

Astăzi, numele lui Ioniță Banu Manta supraviețuiește mai ales prin toponimie. Piața Banu Manta, aflată lângă Primăria Sectorului 1, e una dintre cele mai aglomerate zone comerciale din București. Strada Banu Manta traversează un cartier central, cu clădiri interbelice elegante și cu istoria urbană a capitalei înscrisă în zidurile sale.

Cine a fost Banu Manta? Un boier respectat al începutului de secol XIX, un mare proprietar, un reper al Bucureștiului vechi. Chiar dacă istoria „mare” nu i-a păstrat multe fapte spectaculoase, amintirea lui dăinuie în viața de zi cu zi a bucureștenilor care trec zilnic pe străzile și prin piața ce îi poartă numele.

Citește și: 10 evenimente importante din istoria României: de la formarea poporului român la Revoluția din 1989

Uneori, istoria se scrie nu doar prin voievozi și revoluționari, ci și prin oamenii care au lăsat urme în orașe și comunități. Banu Manta nu a fost un erou, ci un boier de familie mare, a cărui memorie s-a transformat într-un reper urbanistic. În felul acesta, povestea lui e o lecție despre cum memoria colectivă poate păstra numele unor oameni altfel uitați, oferindu-le o formă de nemurire.

Foto: Wikimedia Commons