Cine a fost Henri Coandă: povestea savantului care a învățat aerul să asculte de om

Cine a fost Henri Coandă? Dacă ar exista o enciclopedie a visătorilor care au schimbat lumea, numele lui Henri Coandă ar fi scris cu litere mari. Inginer, inventator, aviator, explorator al științelor, el a fost omul care a visat că zborul nu trebuie să copieze păsările, ci să se reinventeze prin inginerie. „Tatăl aviației cu reacție”, cum i se spune adesea, a fost și un om cu o viață plină de pasiuni, frământări și exiluri, un român care și-a trăit destinul între București, Paris și marile capitale ale lumii.

Dar cine a fost, de fapt, Henri Coandă? Să ne așezăm ca la o poveste lungă și să-l descoperim pas cu pas.

Cine a fost Henri Coandă: copilul unui general și al unei femei cu sânge nobil

Henri Marie Coandă s-a născut pe 7 iunie 1886, la București, într-o familie care respira disciplină, dar și rafinament. Tatăl său, generalul Constantin Coandă, a fost matematician și viitor prim-ministru al României în timpul Primului Război Mondial. Mama, Aida Danet, provenea dintr-o familie franceză cu tradiție.

Henri a crescut într-o casă unde cartea, rigoarea și cultura franceză se împleteau cu spiritul militar. De mic, își construia jucării mecanice, încerca să înțeleagă cum funcționează lucrurile și visa la cer.

Studiile și formarea: de la artilerie la inginerie

După liceu, a fost admis la Școala de Artilerie și Geniu din București, apoi a continuat studiile la Școala Tehnică din Berlin și la École Supérieure d’Aéronautique et de Constructions Mécaniques din Paris, prima universitate de aeronautică din lume.

Această combinație de formare militară și educație tehnică de vârf l-a pregătit pentru a fi nu doar aviator, ci un inventator care gândea la scară globală.

Cine a fost Henri Coandă și momentul revoluționar: Avionul cu reacție (1910)

În decembrie 1910, la Paris, Henri Coandă prezintă un aparat de zbor care nu semăna cu nimic din ce exista până atunci: Coandă-1910, primul avion cu reacție din lume.

Era un prototip cu un motor cu reacție prin propulsie de gaze – revoluționar, dar și periculos. La testele de pe aeroportul Issy-les-Moulineaux, aparatul a luat foc și a fost distrus, dar ideea rămânea vie. Deși unii istorici încă discută dacă a fost „adevăratul” început al aviației cu reacție, istoria i-a dat credit: Henri Coandă a schimbat paradigma.

Fenomenul Coandă: când aerul se lipește de suprafețe

Dincolo de avionul experimental, Henri a descoperit în 1930 un efect fluidic care îi poartă numele: Efectul Coandă. Acesta descrie tendința unui jet de fluid de a se lipi de o suprafață curbată apropiată, fenomen cu aplicații în aviație, industrie, medicină, până la imprimantele moderne sau ventilatoare.

Este poate cea mai mare moștenire științifică a sa, un exemplu al felului în care observația atentă a realității poate genera teorii care trec granițele timpului.

Cine a fost Henri Coandă: Invenții și idei dincolo de aviație

Henri Coandă a înregistrat peste 250 de brevete de invenție. Printre ele:

• Case prefabricate din beton (pentru construcții rapide).
• Sisteme de desalinizare a apei de mare.
• Dispozitive de transport pe pernă de aer.
• Aplicații industriale ale efectului Coandă.

Deși multe dintre ele păreau science-fiction la vremea respectivă, multe au fost redescoperite și folosite în secolul XX și XXI.

Viața personală: între exil, recunoaștere și întoarcere acasă

Henri Coandă a trăit mare parte din viață în străinătate – Franța, Anglia, SUA. A colaborat cu oameni de știință și guverne, dar a rămas mereu legat de România.

În plan personal, a fost un spirit liber, fascinat de artă, filosofie și știință. A fost prieten cu regina Maria a României, a frecventat elitele culturale europene și a rămas un om curios, uneori considerat „visător” chiar de către colegii săi.

În 1969, la 83 de ani, s-a întors definitiv în România, unde a devenit consilier al guvernului în domeniul științei și tehnicii.

Cine a fost Henri Coandă: Distincții și recunoașteri

• Membru al Academiei Române.
• Doctor honoris causa al mai multor universități.
• Numele său este purtat astăzi de Aeroportul Internațional Henri Coandă Otopeni și de Institutul Național de Cercetări Aerospațiale „Henri Coandă”.

Căsătorie și copii

Nu există dovezi credibile că Henri Coandă a fost căsătorit sau că ar fi avut copii. Biografiile consacrate și sursele academice indică faptul că nu a lăsat urmași direcți.

Totuși, există un detaliu emoționant și mai puțin cunoscut: în februarie 1969, conștient că nu va transmite mai departe numele prin propriii descendenți, Coandă i-a cerut lui George Coandă să boteze fiul său cu prenumele „Henri”. A fost un gest simbolic, menit să păstreze vie amintirea și să „dea mai departe” numele chiar și în lipsa unei linii biologice.

Din informațiile biografice reiese că Henri Coandă a fost al doilea copil dintr-o familie numeroasă și că doar patru dintre cei șapte copii ai tatălui său au supraviețuit: doi băieți și două fete.

Astfel, concluzia acceptată astăzi este că Henri Coandă nu a avut familie cu descendenți direcți, dar și-a dorit ca numele său să continue să fie purtat de generațiile următoare.

Ultimii ani și moștenirea

Henri Coandă a murit pe 25 noiembrie 1972, la București, și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu.

Moștenirea sa nu se măsoară doar în invenții și brevete, ci în modul de a gândi: îndrăzneț, vizionar, capabil să vadă viitorul dincolo de barierele prezentului.

Cronologie esențială

• 1886 – se naște la București.
• 1905–1908 – studii de inginerie la Berlin și Paris.
• 1910 – inventează primul avion cu reacție, Coandă-1910.
• 1930 – descrie „Efectul Coandă”.
• 1940–1969 – activitate internațională, peste 250 brevete.
• 1969 – se întoarce în România.
• 1972 – se stinge la București.

Citește și: Români care au scris istorie. Cele mai faimoase personalități românești ale tuturor timpurilor

Henri Coandă a fost un pionier al aviației și al științei moderne, inventatorul care a demonstrat că visul de a zbura nu se rezumă la aripi și elice, ci la înțelegerea forțelor invizibile care guvernează lumea. A fost românul universal: un savant care a dus numele țării în lume, dar care, la final, a ales să se întoarcă acasă.

Foto: Pinterest