Cine a fost Mărioara Godeanu: piramida de la Piteşti, mumii şi minuni

Prof. univ. dr. Mărioara Godeanu s-a născut pe 25 aprilie 1938, la Deva. A absolvit Facultatea de Biologie, specializarea Zoologie, la Universitatea Bucureşti, în 1961, şi a obţinut doctoratul în Biologie la Institutul de Științe Biologice Bucureşti, în anul 1973, cu teza „Fitocenozele acvatice şi palustre din Delta Dunării în condiţii naturale şi amenajate“. A fost conferenţiar, la Academia Oamenilor de Ştiinţă, în perioada 1991-1997, ulterior devenind profesor universitar. Între anii 1977-1980, este cercetător ştiinţific principal III. Devine cercetător ştiinţific principal II în anul 1980. Din anul 1991, devine cercetător ştiinţific principal I.

30 de brevete de invenţii

Mărioara Godeanu este coautor la 30 de brevete de invenţii.  Prin invenţiile brevetate în domeniul epurării apelor reziduale, a iniţiat aplicarea şi dezvoltarea tehnologiilor de epurare a apelor poluate.

Citește și: De la catedra de filosofie, la primărie și călător cu normă întreagă. Cum să vezi lumea din autorulotă cu doi copii și un cățel? Povestea Eye Traveler

A iniţiat prima lucrare de anvergură privind asociaţiile vegetale, acvatice şi palustre din Delta Dunării

A realizat noi tehnologii de epurare cu ajutorul plantelor şi instalaţiilor specifice pentru fundamentarea cercetărilor privind epurarea apelor uzate cu ajutorul macrofitelor emerse, realizând  20 de staţii-pilot, amplasate în multe oraşe mari ale României.

Mărioara Godeanu a creat şase tehnologii noi de valorificare a spirulinei

Nu în ultimul rând, a evidenţiat fenomenul de comunicare între diversele structuri vii folosind tehnica de înregistrare a semnalelor electrice şi de identificare a lor, tehnica vizualizării în infraroşu şi înregistrarea pe peliculă fotografică şi video, tehnica testelor de toxicitate.

Citește și: Povestea elevului care a strâns cărți pentru biblioteca din satul străbunicului. Școala s-a desființat, iar copiii trebuiau să meargă kilometri buni pentru a putea citi. Cum a încercat Andrei Popovici să-i ajute

În mod deosebit, s-a ocupat de „efectul de formă“, cunoscut în mod curent sub numele de efect de piramidă

În perioada 1986 – 1992, la piramida experimentală construită la Piteşti, a coordonat cercetările ce vizau cunoaşterea tipurilor de energie care determină modificări asupra structurilor vii (ritmuri mari de creştere a biomasei, creşterea cantităţii de ADN, modificări histologice).

Totul sugera că există un „efect de piramidă”, o modificare a continuumului spaţio-temporal sub influenţa formei acestui obiect

În definitiv, Einstein demonstrase că „pânza Universului” poate fi „şifonată” de obiectele cu masă foarte mare. Şi atunci, dr. Marioara Godeanu s-a hotărât să ridice o piramidă- laborator. Chiar şi sub „masca” unei staţii de epurare.

Citește și: Povestea marelui Sven-Göran Eriksson: O viață dedicată fotbalului

S-a văzut cum creşte viteza de polimerizare a unor răşini epoxidice. Şi, peste toate aceste experimente strict obiective, sute de impresii subiective: senzaţii de bine, de linişte pentru cei dinăuntru. Şi astăzi mai umblă vorba despre paznici bolnavi care, dormind în piramidă, s-au înzdrăvenit sau, şi mai uluitor, despre femei sterile devenite mame!

Sursa foto: Facebook