Cine este Anna Pavlova, balerina care a ales moartea când i s-a spus că nu va mai putea dansa niciodată
Când vine vorba de stelele baletului nu ai cum să nu vorbeşti despre Anna Pavlova, cea supranumită balerina absolută, care a modificat regulile dansului când puţini păreau deschişi la nou şi shimbare. Cine este Anna Pavlova? Este balerina considerată prea fragilă ca să poată face vreun rol mare. Este prima balerină care şi-a făcut propria companie şi a plecat cu ea în turnee în toate colţurile lumii. Este artista care a dus un dans considerat prea greu pentru oamenii needucaţi pe toate scenele şi unui public cât mai variat. Este cea care le-a arătat oamenilor că baletul se simte şi se trăieşte.
Cine este Anna Pavlova – Copila firavă care a schimbat regulile baletului
Anna Matveyevna Pavlova s-a născut pe 12 februarie 1881, la Sankt Petersburg, acolo unde era înregimentat tatăl ei, soldat. Mama ei, Lyubova, provenea dintr-o familie de ţărani şi lucra ca spălătoreasă în casa unui bancher rus. Despre acesta s-a spus că ar fi fost tatăl natural al Annei, însă totul a rămas la nivel de zvonuri.
Născută prematur, Anna a fost încă de la început extrem de firavă, îmbolnăvindu-se des. Lyubova a decis că fata are nevoie de un alt stil de viaţă, aşa că i-a făcut bagajele şi a trimis-o în satul natal, unde ani de zile va rămâne în grija bunicii materne. Întoarsă la şcoală în Sankt Petersburg, Anna a fost în public la una dintre reprezentaţiile maestrului Marius Petipa, Frumoasa adormită. S-a îndrăgostit iremediabil de balet şi i-a spus mamei că asta vrea să facă în viaţă.
La 9 ani a mers la audiţie la Imperial Ballet School, însă a fost respinsă. Era prea mică de vârstă şi prea slabă. Un an mai târziu a mers din nou la audiţie, iar de data asta a fost acceptată. Prima ei apariţie pe scenă a fost într-un spectacol realizat special pentru elevii şcolii chiar de cel care îi stârnise pasiunea pentru balet, Marius Petipa.
Şi totuşi, a durat ceva vreme până când geniul ei a putut să iasă la suprafaţă. Corpul ei era, într-adevăr, fragil. Într-o vreme în care baletul însemna corp robust şi muşchi puternici, gleznele şi picioarele îi erau atât de subţiri încât colegii o porecliseră „mătura”. Anna avea însă un ţel – să ajungă balerină principală. Aşa că se antrena cât era ziua de lungă, lua lecţii suplimentare de la cei mai mari profesori ai vremii, iar la 17 ani a fost primită în clasa Ekaterinei Vazem, fostă prim-balerină a Teatrelor Imperiale din Sankt Petersburg. A absolvit Şcoala Imperială de Balet un an mai târziu, iar imediat după şi-a făcut intrarea în Baletul Imperial.
„Dumnezeu îţi dă talentul, dar munca este cea care-l transformă în geniu.” – Anna Pavlova
Apariţia ei pe scenă era total neobişnuită. Din cauza aceleiaşi constituţii firave care i-a dat bătăi de cap toată viaţa, stilul ei de a dansa nu avea nicio legătură cu regulile baletului de la acel moment. Avea mai mereu genunchii încovoiaţi, nu reuşea să păstreze ceea ce era considerată o ţinută corectă a corpului, salturile în poante erau realizate total diferit faţă de norma academică, iar gleznele nu o ajutau deloc când venea vorba să-şi păstreze echilibrul. În ciuda tuturor acestor lucruri care păreau că nu o vor ajuta să-şi realizeze visul, Anna a devenit nu doar favorita lui Petipa, dar şi a publicului care o adora. Tocmai aspectul fragil care îi pusese atâtea piedici îi fascina acum pe cei care deja vânau biletele la reprezentaţiile ei, mai ales după ce ea a înţeles că nu trebuie să facă precum ceilalţi, ci să fie ea, unică. În 1906, acelaşi Petipa a numit-o prim-balerină după ce apariţia în Giselle a înregistrat un succes fantastic.
Moartea lebedei, un solo realizat special pentru ea de Mihail Fokin, este considerat a fi rolul vieţii ei, un rol emblematic la care visează de atunci orice balerină şi a devenit simbolul noului balet rus. A fost şi rolul pe care Anna l-a iubit mai mult ca pe oricare altul, interpretându-l de aproximativ 4.000 de ori de-a lungul carierei. Rochia din spectacol a fost făcută chiar de ea, iar mai târziu, iazul de lângă casa ei a fost umplut cu lebede, păsări pe care artista le-a adorat. A iubit însă toate animalele, crescând de-a lungul anilor mai multe tipuri de păsări, pisici şi câini.
Cine este Anna Pavlova – Dansatoare fantastică, vizionară, mereu dornică să ajute
Dar Anna Pavlova a fost mai mult decât o dansatoare pasionată. A fost o vizionară plină de curaj. Imediat după încheierea primului turneu la Paris, balerina a părăsit compania Ballet Russes şi a pus bazele propriei companii de balet. A mers cu spectacole în întreaga lume şi a făcut baletul accesibil pentru milioane de oameni, unii care nici nu îl cunoşteau până la acel moment.
În 1912, la vârsta de 31 de ani, Anna Pavlova a decis să lase în urmă Rusia şi s-a mutat la Londra. Trei ani mai târziu apărea filmul Fata mută, în care Anna a jucat rolul unei fete sărace, trădată de un aristocrat. În acest fel a ajuns cunoscută nu doar celor pasionaţi de balet, ci şi celor pasionaţi de cinematografie.
Tot după mutarea la Londra balerina s-a căsătorit cu managerul său, Victor Dandre, dar acest lucru a fost făcut public de el abia după moartea Annei, în biografia dedicată ei.
Sufletul sensibil al Annei Pavlova a influenţat vieţile oamenilor mai mult decât prin intermediul artei. Balerina a susţinut multe spectacole în scop caritabil, banii adunaţi astfel mergând în ajutorul orfanilor ruşi aflaţi la Paris după Primul Război Mondial. 15 fete au primit adăpost într-o casă cumpărată de ea în apropiere de capitala franceză şi au fost sprijinite financiar de Anna până au crescut şi şi-au putut câştiga singure traiul.
Avea 49 de ani când, în timpul unei călătorii de la Paris la Haga, Anna s-a îmbolnăvit grav. Starea ei s-a deteriorat tot mai mult de la o zi la alta, iar medicul ei personal, chemat tocmai de la Paris, a anunţat-o că are pneumonie şi că doar o operaţie îi poate salva viaţa. Intervenţia chirurgicală urma să o lase însă pe Anna fără posibilitatea de a mai dansa vreodată.
“Dacă nu pot dansa, atunci prefer să fiu moartă.” – Anna Pavlova
În câteva zile de la acest moment balerina a pierdut în faţa bolii. A murit la Haga, de pleurezie, cu câteva zile înainte să împlinească 50 de ani. Ultimele ei cuvinte au fost: “Pregătiţi-mi costumul de lebădă!” Ceea ce s-a şi întâmplat. A fost pusă în sicriu în rochia ei preferată, iar conform tradiţiei vechiului balet, în ziua în care ar fi avut următorul spectacol acesta s-a ţinut, dar cu un reflector îndreptat mereu către partea de scenă goală, acolo unde ar fi trebuit să apară ea.
Cine este Anna Pavlova – Povestea prăjiturii cu nume de balerină
Iar dacă numele ei vă duce cu gândul la prăjitura Pavlova, aflaţi că nu este nimic întâmplător. În anii `20, când Anna era în turneu mondial, cofetari şi patiseri din toată lumea căutau să facă o prăjitură care să surprindă lumea la fel cum o făcea balerina ori de câte ori urca pe scenă. Prăjitura din bezea, acoperită cu frişcă şi ornată cu fructe, care îi poartă numele, este revendicată atât de australieni, cât şi de neo-zeelandezi. Dacă asupra acestui aspect nu s-a putut ajunge la o concluzie comună, un lucru este cert: prăjitura Pavlova este, ca şi celebra balerină, o vedetă.