Cine este Maia Sandu și cum arată valul schimbării din Republica Moldova

Cine este Maia Sandu? Maia Sandu este președinta Republicii Moldova și liderul pro-european care a câștigat alegerile prezidențiale din 2024, continuând să inspire speranțe pentru un viitor european al țării sale. Cu o educație în economie, Maia Sandu a studiat la Academia de Studii Economice a Moldovei și la renumita Universitate Harvard. Cariera sa politică a început cu reforme anticorupție și promovarea statului de drept, câștigându-și rapid susținători prin angajamentele ferme față de transparență și integrarea europeană.

Victoria sa din 2024 reprezintă un semnal clar de sprijin al cetățenilor pentru direcția europeană pe care Sandu a promovat-o constant în cariera sa. Această victorie vine într-un moment crucial pentru Republica Moldova, o țară cu o istorie complexă și influențe geopolitice diverse. Pentru mulți, Maia Sandu simbolizează un nou început și o distanțare de trecutul dominat de interese externe și corupție.

Cu o poziție pro-europeană fermă, Maia Sandu are acum misiunea dificilă de a apropia Moldova de Uniunea Europeană, un obiectiv ambițios care implică reforme în sectoare cheie precum justiția, economia și educația. Printre prioritățile sale se află consolidarea instituțiilor democratice și crearea unui mediu economic stabil, atractiv pentru investitori. Prin viziunea sa, Sandu își propune să crească nivelul de trai al cetățenilor și să transforme Moldova într-un stat european modern și prosper.

Așadar, Maia Sandu nu este doar prima femeie președinte a Republicii Moldova, ci și un lider care inspiră o generație întreagă să creadă într-un viitor european stabil și democratic pentru țară.

Cine este Maia Sandu: victoria împotriva lui Alexandr Stoianoglo

Maia Sandu are 55,33% din voturi, după prelucrarea tuturor proceselor verbale, iar Alexandr Stoianoglo, 44,67%. Presa internațională a descris luni „victoria preşedintei pro-occidentale Maia Sandu” în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, ca un impuls semnificativ pentru aspiraţiile Republicii Moldova de a adera la UE şi o palmă clară dată Kremlinului. „Ucraina răsuflă ușurată”, a comentat publicația britanică The Guardian. Agenția de stat a Rusiei, pe de altă parte, îl citează pe Igor Dodon care a declarat că Maia Sandu a ajuns o „rață șchioapă”.

„MAE felicită autorităţile din Republica Moldova pentru organizarea ireproşabilă a scrutinului, într-un context complicat de interferenţele masive externe, manifestate prin dezinformare, propagandă nocivă şi acţiuni făţişe, sistematice de manipulare şi destabilizare. Prin prezenţa masivă la vot, cetăţenii Republicii Moldova au dat încă o dată dovadă de înalt simţ civic, de responsabilitate şi angajament democratic, de maturitate şi discernământ, într-un moment esenţial pentru viitorul Republicii Moldova”, arată un comunicat al MAE „Alături de rezultatul pozitiv înregistrat la referendumul constituţional din 20 octombrie 2024 privind integrarea europeană a Republicii Moldova, realegerea preşedintelui Maia Sandu confirmă din nou susţinerea solidă a cetăţenilor pentru reformele democratice ample, esenţiale, pe care preşedintele reales şi autorităţile Republicii Moldova le-au implementat cu determinare în ultimii ani”, se arată într-un comunicat al Ministerului român de Externe, citat de Agerpres.

Victoria împotriva lui Igor Dodon

Maia Sandu a câștigat oficial turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova cu un scor zdrobitor pentru oponentul ei pro Rusia, Igor Dodon. Candidata PAS a primit 57,63 la sută din voturi, iar Igor Dodon rămâne cu 42,37 la sută din sufragii. Votul din diaspora atinge însă cote rar întâlnite: Maia Sandu – 92,86 la sută, Igor Dodon – 7,14 la sută.

2 noiembrie 2020: Ieri s-a desfășurat primul tur al alegerilor prezidențiale în Republica Moldova, țară pe care mulți dintre noi o considerăm sora noastră, iar pe ai ei cetățeni, frații noștri de peste Prut. Sondajele de opinie îl dădeau favorit pe actualul președinte, Igor Dodon, iar principala sa contracandidată, a cărei viziune pro democratică și pro europeană străbătea din difuzoarele de campanie, era clasată pe locul doi, la o distanță considerabilă de Dodon. Cum a fost posibil ca diaspora moldoveană să voteze într-un număr foarte mare și cum a fost posibil ca Maia Sandu să iasă la o distanță de trei puncte de contracandidatul său? Răspunsul ar fi unul simplu: valul schimbării a pornit acum vreo cinci ani din Europa occidentală și puțin câte puțin mătură practicile și politicile învechite și din țările fost comuniste din Europa de est. La noi, briza acestui val a început să se simtă încă de anul trecut, odată cu alegerile europarlamentare și prezidențiale și ne-a izbit luna trecută la alegerile locale.

Era timpul ca și Republica Moldova să se lase răcorită de el.

Cine este Maia Sandu

Născută pe data de 24 mai 1972, Maia Sandu este un politician al Republicii Moldova, actualul lider al Partidului Acțiune și solidaritate (PAS), fost prim ministru al țării pentru numai cinci luni, anul trecut.

Pe 12 noiembrie 2019, guvernul Maiei Sandu a căzut în urma votului moțiunii de cenzură.

Maia Sandu a fost ministrul educației din 2012 până în 2015 și membru al Parlamentului Republicii Moldova, între anii 2014 și 2015, dar și în 2019.

Sandu a fost aleasă candidată comună a partidelor pro-europene PPDA și PAS la președinția Moldovei la alegerile din 2016 și cu toate acestea a fost învinsă în turul următor de candidatul pro-rus PSRM, Igor Dodon, pierzând votul popular cu 48% la 52%.

Cine este Maia Sandu și cum arată biografia ei

Maia Sandu s-a născut la data de 24 mai 1972, în Risipeni, Fălești, pe vremea aceea oraș din Moldova sovietică. Din 1989 și până în 1994, a fost studentă a academiei de Studii Economice a Moldovei, de unde a obținut o diplomă în management. Apoi, din 1995 și până în 1998, a studiat relații internaționale la Academia de Administrație Publică de la Chișinău. În 2010 a absolvit John F. Kennedy School of Government, la Universitatea Harvard. Maia Sandu vorbește fluent limbile rusă, spaniolă și engleză, pe lângă limba sa maternă, româna.

Parcursul carierei sale

Din 2010 până în 2012, Maia Sandu a fost consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale, în Washington D.C.. Din 2012 până în 2015 a servit ca Ministru al Educației în republica Moldova. Pe data de 23 iulie 2015, a fost nominalizată de către Partidul Liberal Democrat ca fiind următoarea candidată la funcția de prim ministru al țării, după Natalia Gherman și Chiril Gaburici.

La o zi după ce a fost propusă de o reînnoită coaliție pro-europeană, Sandu a cerut plecarea șefului Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu și a procurorului de stat Corneliu Gurin acestea fiind condițiile pentru care ea ar fi acceptat nominalizarea. În cele din urmă, Valeriu Streleț a fost nominalizat de președintele Moldovei, în detrimentul Maiei Sandu.

La 23 decembrie 2015 a lansat o platformă „În / pas / cu Maia Sandu” care a devenit ulterior un partid politic numit „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

În 2016, Sandu a fost candidatul pro-european la alegerile prezidențiale din Republica Moldova. Alergând pe o platformă de acțiune pro-UE, ea a fost unul dintre cei doi candidați care au ajuns în avalul alegerilor.

Potrivit unor sondaje din 2019, Sandu se clasa printre cei mai de încredere trei politicieni din Moldova. Cel mai recent sondaj disponibil înainte de alegeri, realizat de Fondul de Opinie Publică, arăta că Sandu este a doua personalitate politică cu cea mai mare încredere după Igor Dodon.

Funcția de prim ministru al Moldovei

La alegerile parlamentare din 2019, partidul lui Sandu împreună cu aliatul său, PPDA condus de Andrei Năstase, au format Blocul Electoral ACUM și au asigurat 26 din cele 101 locuri din Parlamentul Moldovei.

Pe 8 iunie 2019, Maia Sandu a fost aleasă prim-ministru al Moldovei într-un guvern de coaliție cu PSRM. În aceeași zi, Curtea Constituțională a Moldovei a declarat neconstituțională desemnarea ei pentru această funcție, precum și numirea Guvernului Republicii Moldova, care a declanșat criza constituțională din 2019.

Cu toate acestea, la 15 iunie 2019, Curtea Constituțională și-a revizuit și abrogat deciziile anterioare prin care declara că Cabinetul Sandu a fost creat în mod constituțional.

A doua zi, ea a cerut restabilirea ordinii publice, descurajând cetățenii să participe la mitingurile locale.

În iunie 2019, a ridicat interdicția din martie 2017 a fostului prim-ministru Filip legată de vizitele oficiale ale oficialilor guvernamentali în Rusia. Într-unul dintre primele sale interviuri cu mass-media străină, ea și-a anunțat intenția de a cere Trezoreriei Statelor Unite să-l adauge pe Vlad Plahotniuc pe Lista Magnitsky. În august, Sandu a cerut Cancelariei de Stat să pregătească un proiect de decret în care data de 23 august să fie declarată Ziua europeană a pomenirii victimelor stalinismului și nazismului în locul Zilei obișnuite a eliberării.

Cel care s-a opus a fost președintele Republicii Moldova și fostul lider PSRM, Igor Dodon, anunțând că va sărbători data în stil vechi, respingând propunerea lui Sandu.

Sub Maia Sandu, Moldova a început să facă pași către Uniunea Europeană, deoarece Sandu însăși este pro-europeană. Maia Sandu a fost demisă din funcția de prim-ministru la 12 noiembrie 2019, în urma unui vot de neîncredere.

Cine este Maia Sandu și ce controverse se leagă de numele său

În septembrie 2016, Sandu a inițiat proceduri împotriva Cancelariei de Stat, solicitând să fie prezentată stenograma de la ședința Cabinetului în care fuseseră aprobate garanțiile de stat pentru cele trei bănci falimentate (Banca Socială, Unibank și Banca de Economii). Premierul Pavel Filip a publicat pe pagina sa de Facebook, stenograma ultimei ședințe a Cabinetului, când a fost adoptată decizia privind acordarea creditului de urgență pentru Banca de Economii. Stenograma a inclus discursurile fostului guvernator al BNM, Dorin Drăguțanu, al fostului prim-ministru Chiril Gaburici, și propriile discursuri ale lui Sandu de pe vremea aceea ca ministru al educației. Se menționează că la final decizia a fost votată în unanimitate. Stenograma nu a fost semnată.

În 2016, în cadrul dezbaterilor pentru alegerile prezidențiale, Maia Sandu a fost întrebată de socialistul Ion Ceban dacă a votat pentru concesiunea aeroportului la ședința de cabinet din 29 mai 2013. Ca răspuns, Maia Sandu a spus că nu a participat la ședința de guvern în care a fost votată concesiunea aeroportului. Cu toate acestea, socialiștii au ridicat arhiva și au obținut înregistrarea video care arată că Maia Sandu a participat la ședință și a votat pentru concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău.

Sandu a declarat despre fostul lider al României, Ion Antonescu, în 2018 că este „un personaj istoric despre care putem spune atât lucruri bune, cât și rele”. Declarațiile ei au fost dur criticate de Comunitatea Evreiască din Moldova (CERM), care a emis o scrisoare deschisă în care se declara: „Lipsa sancțiunilor pentru negarea Holocaustului și glorificarea fascismului în legislația moldovenească permite unor lideri de opinie și lideri politici să nu fie trași la răspundere pentru astfel de acte și le permite să își creeze imaginea publică prin denaturarea și revizuirea faptelor istorice și alimentarea interetnică și discriminarea inter-religioasă și ura „.

În 2018, în presa moldovenească au apărut informații potrivit cărora Fundația Open Dialog a acoperit cheltuielile de călătorie ale lui Sandu și ale liderului PPDA, Andrei Năstase, când au participat la o conferință despre drepturile omului în Moldova, care a avut loc la Bruxelles. La scurt timp, comisia de investigații parlamentare a examinat presupusul amestec în afacerile interne moldovenești ale Fundației Dialog Deschis și a liderului acesteia, Lyudmyla Kozlovska, și a concluzionat: „PAS și PPDA și liderii lor au beneficiat de fonduri ilegale de la Fundația Open Dialog și nu au raportat această finanțare în consecință”.

În timp ce era ministru al educației, Maia Sandu a fost acuzată că a plătit o sumă exagerată de bani pentru 1.200 de camere de securitate realizate în China pentru examenele de bacalaureat. O acuzație a fost emisă împotriva ei, dar ulterior a fost anulată. Fostul procuror, Ivan Diacov, a declarat că Maia Sandu „a amânat licitația de trei ori, astfel încât licitația să fie câștigată de ofertantul potrivit. Îmi asum responsabilitatea. Am închis acest caz”.

La 21 februarie 2019, Sandu și candidații blocului electoral ACUM, atât din circumscripția națională, cât și din cea uninominală, au semnat angajamentul public conform căruia, după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, nu ar face nicio coaliție cu Partidul Socialiștilor, Partidul Democrat și Partidul Shor și, dacă acest angajament va fi încălcat, vor demisiona din mandatul de parlamentari. Ea a încălcat acest angajament autoimpus după ce a fost de acord să formeze un guvern de coaliție împreună cu Partidul Socialiștilor la începutul lunii iunie 2019.

Maia Sandu nu este căsătorită și sunt foarte puține detalii legate de viața sa privată, în spațiul public.