Cum a reușit o mamă singură să ajungă prima președintă a Slovaciei: Zuzana Čaputová, un candidat complet atipic

Slovacia are, în sfârșit, o femei președintă. În urma alegerilor din acest week-end Zuzana Čaputová va ocupa această funcție, fiind de altfel și cel mai tânăr politician în această postură. La doar 1,000 de kilometri de București, la Bratislava lucrurile se îndreaptă către linia trasată de europeni. Dar cine este Zuzana Čaputová și cum a reușit să cucerească o populație de nici trei ore mai mare ca cea a Bucureștiului (adică 5,4 milioane de oameni)?

Fără aproape nicio experiență politică, avocata de 45 de ani a câștigat alegerile cu 58,4% din voturile din turul al doilea (având deja un scor incredibil în primul tur – 40,6%, urmată fiind de Maroš Šefčovič, cu doar 18,7%). Având un discurs puternic anti-corupție, Čaputová a reușit să îl învingă pe Vice Președintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič – candidat independent, susținut de Partidul Social Democrat. Și, chiar dacă această poziție este mai mult onorifică, Premierul Peter Pellegrini fiind cel care se va ocupă de guvernarea țării, Čaputová va fi, precum este și Președintele României, șefa armatei și va avea puterea de a bloca anumite jocuri de putere, fiind de altfel și cea care va numi judecătorii.

Dar, ce aduce nou Čaputová pe scena politică europeană? Cum a reușit să câștige atât de multă popularitate în ultimele luni și, mai ales, care este povestea sa?

Cine este Zuzana Čaputová?

S-a născut într-o familie de muncitori din Pezinok – oraș care era pe atunci parte din vestul Cehoslovaciei. Este o mamă singură a două fetiței, după ce a divorțat de soțul acesteia. A fost supranumită “Erin Brockovich” (o activistă de mediu american despre care s-a făcut și un film în care rolul său a actrița Julia Roberts) a Slovaciei. A primit acest nume după ce a câștigat un proces care a durat mai bine de 14 ani împotriva unui depozit de deșeuri toxice planificat în orașul natal în 2016. Cazul acesta fost nu doar foarte complicat – a presupus trimiterea de petiții către Uniunea Europeană sau organizarea de proteste – ci și foarte mediatizat. Iar la finalul acestuia, Zuzana Čaputová a primit Premiul Goldman Environmental.

“Čaputová pare să fie exact ce are nevoie Slovacia – un om bun, onest care nu își critică niciodată oponenții” spunea pentru Time tânăra de 28 de ani, Antonia Halko, manager al unui magazin orașul Bardejov.

Cum a reușit să câștige alegerile din Slovacia, încălcând aproape toate miturile politicii românești?

Čaputová a reușit să câștige alegerile prezidențiale deși nu a respectat aproape niciun mit al politicii așa cum o vedem pe la noi. Nu a avut imaginea clasică de familie – celebrul portret al așa numitei familii tradiționale. Aproape fără niciun fel de experiență politică, a promovat o viziune liberală, construită în jurul unui discurs axat pe drepturi omului și pe lupta anticorupție. A refuzat încă de la începutul campaniei sale electorale să intre în lupta atacurilor personale la adresa contra candidaților săi, promițând că va aduce un pic de decență pe scena politică toxică a Slovaciei.

Citește și: Povestea Jacindei Ardern, prima femeie care ocupă funcția de Prim-Ministru în Noua Zeelandă

Pe scurt, Čaputová a reușit să câștige alegerile fiind un personaj diferit față de ce putem găsi pe scena politică a Europei Centrale și de Est:

1. Nu a avut în spate suportul unui partid politic puternic – de altfel, Čaputová pare că a candidat aproape din postura de independent. Spun asta pentru că deși a devenit recent vicepreședinta partidului Progresist din Slovacia, aceasta este o formațiune politică atât de nou încât nu a avut nicio altă experiență până acum (nu a candidat niciodată până acum la alegerile parlamentare).
2. Nu are în spate o poveste clasică de familie – Zuzana Čaputová își crește singură cele două fetițe după ce a divorțat de soțul său.
3. Promovează valori liberale – susține drepturile comunității LGBTQ+ din Slovacia, inclusiv căsătoria între persoane de același sex (care nu este încă legală în Slovacia) sau dreptul acestora de a adopta. În ceea ce privește discuția despre avorturi, este de părere că este strict decizia femeii.
4. A devenit cunoscută datorită luptei sale pentru problemele de mediu. Și apoi a luptei anticorupție – subiect tratat foarte serios mai ales începând de anul trecut, atunci când jurnalistul Jan Kuciak și logodnica sa Martina Kusnirova au fost uciși de către un criminal plătit pentru a opri investigațiile ziaristului asupra corupția de la cel mai înalt nivel al Guvernului slovac. Atunci, Čaputová s-a alăturat protestatarilor care au ieșit în străzi timp de câteva săptămâni (au fost atunci cele mai mari proteste de la Revoluția de Catifea care a reușit acum mai bine de trei decenii să elibereze Cehoslovacia de sub regimul comunist). Mai mult decât atât, Čaputová a declarat, în mai multe rânduri, că mortea celor doi a fost motivul pentru care s-a decis să candideze la alegerile prezidențiale din Slovacia.

“Am văzut-o personal la un eveniment din luna ianuarie și am știu imediat că voi vota pentru ea. Era autentică, umană și m-a convins să am încredere în lucrurile pe care le spunea – ceea ce este foarte rar pentru scena politică din Slovacia” spunea pentru Time Juraj Scott, un voluntar din capitala Slovaciei, Bratislava.

Ce poate însemna victoria sa pentru scena politică Europeană … și, implicit, pentru România?

Faptul că Slovacia va avea o femeie în poziția de președinte, nu face decât să arate că Europa se îndreaptă într-o direcție normală. Este important și pozitiv să vedem încă o femeie după Kolinda Grabar-Kitarovici, președinta Croației, că ocupă o astfel de funcție. Zuzana Čaputová poate să fie un fel de Jacinda Ardern, Primul Ministru al Noii Zeelanda.

Însă, nu despre asta este vorba în alegerile din Slovacia, ci despre faptul că vocile naționaliste încep să fie tăcute. Retorice folosite în Ungaria, Polonia, Austria și, evident România, au primit acum o replică serioasă din partea Slovaciei.

Victoria lui Čaputová poate să fie doar începutul unei mișcări Pro-Europene. Iar discursul său anti corupție și, mai ales, pro drepturile omului, ar putea să înceapă să domine retorica politicienilor la alegerile europarlamentare de anul acesta.