Cum a devenit medicina alternativă atât de populară şi care sunt pericolele în cazul pacienţilor care apelează doar la ea
Medicina alternativă există de când e lumea şi pământul, de pe vremea când medicina tradiţională de astăzi nu exista. Medicina preistorică era strâns legată de religie şi era practicată de vraci sau şamani care foloseau plantele pe post de tratament într-un mod empiric. Boala era văzută atunci drept o intervenţie demonică, aşa că ritualurile erau pe măsură. Între timp medicina tradiţională a avansat şi s-a concentrat pe ştiinţă, motiv pentru care avem acum acces la tratamente şi aparatură medicală care în urmă cu nici 100 de ani ar fi părut de domeniul science-fiction. Medicina alternativă îşi păstrează însă locul printre oameni, iar în multe cazuri este preferată în faţa celei tradiţionale şi a doctorilor.
Cele mai cunoscute tipuri de medicină alternativă
Medicina alternativă este considerată, aşa cum îi spune şi numele, o alternativă la medicina tradiţională şi este şi ea împărţită în mai multe ramuri sau tipuri de practică.
Acupunctura este unul dintre cele mai vechi tipuri de medicină alternativă şi unul dintre cele mai populare. Se bazează pe ideea că organele şi funcţiile corpului sunt în strânsă legătură cu anumite puncte de la nivelul pielii şi că prin activarea acestora cu ajutorul acelor se acţionează asupra lor pentru a le normaliza funcţionarea. În acelaşi registru se află şi acupresura, care presupune exercitarea unei presiuni cu ajutorul mâinilor, picioarelor sau coatelor asupra unor puncte aflate pe meridianele energetice ale corpului. Medicii care acceptă ideea că aceste tehnici pot fi de ajutor, în special prin natura lor relaxantă, spun însă că este important să fie folosite ca metode complementare tratamentului medicamentos, nicidecum ca un substitut.
Balneoterapia este o metodă de tratament ce foloseşte băile pentru ameliorarea mai multor afecţiuni, cele mai multe din sfera reumatismală, dermatologică sau ORL. Băile medicamentoase sunt recomandate în special celor care au diverse afecţiuni la nivelul pielii, în timp ce băile termale şi nămolurile sunt recomandate, în funcţie de substanţele regăsite în apă, pentru afecţiuni musculare, respiratorii, reumatismale sau ginecologice.
Chiropractica funcţionează pe baza unui principiu care susţine că organismul se poate vindeca dacă sistemul osos este aliniat corect, iar sistemul nervos funcţionează foarte bine. Chiropracticienii îşi folosesc mâinile şi forţa fizică pentru a elibera tensiunile de la nivelul osos şi muscular prin manipularea articulaţiilor pentru restabilirea poziţiei şi mobilităţii acestora. Medicii susţin beneficiile acestei tehnici ca metodă complementară de tratament, dar atrag atenţia asupra faptului că există mulţi aşa-zişi terapeuţi care nu au studiile necesare pentru a o practica şi pot cauza probleme grave celor care se lasă pe mâinile lor.
Homeopatia este printre cele mai controversate tipuri de medicină alternativă. Este descrisă ca o metodă de tratament ce stimulează tendinţa naturală de vindecare a organismului cu ajutorul unor substanţe de origine minerală, vegetală şi animală, foarte diluate. Nu există o anume substanţă dedicată unei anumite afecţiuni, ci tratamentul este personalizat în funcţie de totalitatea caracteristicilor pacientului. Cei mai mulţi medici consideră că homeopatia este la fel de eficientă precum medicaţia placebo şi o cataloghează drept o metodă lipsită de etică.
Aromaterapia a ajuns în ultimii ani la fel de controversată precum homeopatia, ba poate chiar mai mult decât aceasta din cauza popularităţii crescute şi a refuzului multor oameni de a apela la tratamentele medicamentoase în favoarea ei. Aceasta presupune folosirea de uleiuri volatile din plante, cunoscute drept uleiuri esenţiale, pentru tratarea sau prevenirea apariţiei unor boli.
Deşi nu au fost găsite dovezi medicale care să sprijine ideea că aromaterapia poate preveni sau vindeca vreo boală, nu sunt negate beneficiile ei în ceea ce priveşte zona de relaxare. Pericolul apare când aceste uleiuri sunt folosite în mod nepotrivit pentru că pot deveni extrem de toxice. Mai mult, deşi se recomandă folosirea lor în cantităţi foarte mici şi doar în mod extern, tot mai multe persoane au început să le folosească intern, iar riscurile de intoxicaţie sunt şi mai mari în acest fel.
Naturopatia este un set de practici de medicină alternativă, o viziune holistică asupra omului, care urmăreşte să elimine dezechilibrele, bolile şi cauzele acestora. Implică părţi de nutriţie, stil de viaţă sănătos, fitoterapie, dar apelează şi la celelalte tipuri de medicină alternativă, precum acupunctura, homeopatia şi aromoterapia.
Printre multiplele terapii alternative existente regăsim şi cristaloterapia, magnetoterapia, reflexologia, reiki, shiatsu, Bowen, colonhidroterapia şi chiar mult-promovata detoxifiere a fost introdusă pe această listă.
Medicina alternativă. Cum a devenit atât de populară şi în ce fel afectează pacienţii
Toate studiile mari efectuate de cercetători de prestigiu din diferite colţuri ale lumii au arătat că majoritatea terapiilor din medicina alternativă funcţionează pe acelaşi principiu ca medicamentaţia sau procedurile placebo. Mai exact, este vorba de o ameliorare subiectivă şi pe termen scurt a simptomelor reţinute. Şi totuşi popularitatea acestor terapii a crescut extrem de mult în ultima perioadă.
Acest lucru se explică prin câteva lucruri simple. Medicina de familie nu mai reprezintă ceea ce era în trecut. Pe vremuri, medicul de familie se ocupa de un pacient din primii ani de viaţă şi până la maturitate, îi cunoştea istoricul medical, dar şi pe cel familial, exista o legătură care îl ajuta să înţeleagă mai bine de unde şi de ce au apărut anumite afecţiuni.
Acum vizitele în cabinetele medicale sunt destul de rapide şi de multe ori pacienţii rămân cu întrebări nerostite, dar şi cu dorinţa de a citi în ochii medicului interesul pentru el şi afecţiunile lui, prezenţa empatiei. Mai mult, sunt puţine locuri în care se face medicină integrată, în care medicii să privească organismul ca pe un întreg şi să caute să trateze şi cauza, nu doar boala.
În plus, aşteptările pacienţilor sunt foarte mari, iar multe dintre boli sunt extrem de greu de depistat sau multe dintre tratamente se pot dovedi ineficiente sau necesită un timp îndelungat de acţiune. Oamenii au nevoie să fie trataţi ca oameni, nu ca nişte numere pe o listă şi să înţeleagă ce li se întâmplă şi de ce. Cum medicina nu are mereu aceste răspunsuri, neîncrederea pune mai uşor stăpânire pe pacienţi. Cazurile de malpraxis şi efectele adverse ale medicamentelor în unele situaţii au avut şi ele un cuvânt greu de spus în orientarea unora dintre pacienţi către terapii alternative.
Iar în ultima perioadă, de când cu explozia informaţională, celebrităţile sau diverse persoane publice care propagă informaţii greşite sau mincinoase pe teme precum vaccinarea, tratamente naturiste sau existenţa şi inexistenţa anumitor boli au accentuat înclinaţia oamenilor de a căuta soluţii în afara medicinei tradiţionale. Lipsa de reglementări clare în domeniu sau aplicarea defectuoasă a acestora au şi ele partea lor de vină pe această temă.
Dar marele pericol în acest caz nu este legat de eficienţa sau ineficienţa terapiilor alternative, ci de abandonul medicinei tradiţionale. Sunt o mulţime de cazuri care s-au încheiat cu moartea pacienţilor pentru că aceştia au renunţat sau au evitat să meargă la medici şi să urmeze tratamentele recomandate de aceştia, căutând în schimb salvarea în rândul medicinei alternative.
Cel mai celebru este cel al fondatorului Apple, Steve Jobs. Acesta a fost diagnosticat în toamna anului 2003 cu cancer pancreatic, un tip de cancer care dacă este descoperit în fază iniţială poate fi tratat cu succes în cele mai multe dintre cazuri. Steve Jobs l-a descoperit devreme, dar a refuzat să urmeze sfaturile medicilor şi a încercat să se trateze cu acupunctură, sucuri din fructe şi legume şi întâlniri cu tot felul de vraci. După 9 luni de zile cancerul s-a extins la ficat şi apoi s-a generalizat. A fost momentul în care fondatorul Apple a revenit la medicina tradiţională, însă era prea târziu.