Cred că fiecare dintre noi a trăit de nenumărate ori dilema: „ce mâncăm azi?”. E veche de când istoria și a născut atât de multe clișee că nu am degete la mână să le număr.
Personal mi-am auzit mama de atâtea ori văitându-se: „Nu mai știu ce să fac de mâncare” sau am luat parte la atât de multe discuții cu prietenii sau chiar în pauza de cafea de la birou toate având aceeași temă: „Tu ce mai faci de mâncare?”.
Masa zilnică a familiei pare că are nevoie de surse de inspirație în fiecare zi și aș mai zice și nevoia formării unui obicei de analiză a ceea ce punem în farfurie pentru că mâncarea spune ceva despre lumea în care vrem să trăim – una grăbită, mereu pe fugă și neglijentă, sau una atentă, care păstrează și dă mai departe?
De ce să ne uităm mai atent în farfurie
Ne place să credem că mâncarea e doar despre gust. Dar azi, tot mai mult, e și despre responsabilitate.
În România, aproape o treime din mâncarea cumpărată ajunge la gunoi, potrivit Eurostat. În același timp, stilul de viață grăbit ne împinge spre alimente ultra-procesate, sărace în nutrienți.
Cifrele pot fi reci, dar realitatea e caldă: în casele noastre, în frigiderele noastre, se decide viitorul copiilor noștri. Pentru că acolo învățăm, fără să ne dăm seama, ce înseamnă echilibrul -între a consuma și a păstra, între plăcere și grijă.
De fapt, aici voiam să ajung: toată viața am avut o relație foarte personală și specială cu mâncarea și abia după vârsta de 35 de ani am realizat că alimentația conștientă nu e un moft.
În copilărie, mâncarea multă, pe bază de carne, grăsimi animale și asezonată cu multe dulciuri era considerată semn de abundență și bunăstare familială, motiv pentru care continui să mă șochez aproape de fiecare dată când îmi amintesc cum arătau mesele în familia mea. Azi am înțeles și sunt conștientă că ceea ce pun în farfuria mea și a familiei mele este o formă de grijă față de noi și, foarte important, față de planeta care ne hrănește pe toți.
Ce înseamnă de fapt o alimentație conștientă
Aceasta e lecția pe care, ca o profesoară rodată, cu multă vechime la catedră, o spun zi de zi copiilor mei. Uneori, par să mă asculte cu interes, alteori – în special când pot face alegerea între ceva nesănătos și foarte gustos și ceva sănătos, dar mai insipid din cauza lipsei de zahăr și împăratul gustului monoglutamatul ☺ – mă ignoră. Însă nu renunț. Știu că obiceiurile se formează în familie și, tot din experiență, dacă sunt pornite greșit, e nevoie de multă muncă și determinare să le schimbi. Și mai sunt convinsă că o alegere alimentară greșită într-o zi alături de multe alegeri sănătoase e totuși un pas mare spre a mânca conștient.
Alimentația conștientă nu e o dietă, e un stil pe care, cel puțin declarativ, fiecare dintre noi am vrea să-l urmăm pentru că, de ce nu? De ce nu ne-am dori să mâncăm bine pentru noi și pentru planetă? Dar ce înseamnă asta în practică? Înseamnă să:
- alegi produse cât mai puțin procesate;
- te uiți pe etichetă, să înțelegi ce cumperi;
- mănânci mai multe legume, cereale integrale și fructe;
- reduci risipa – adică să cumperi doar cât știi că vei consuma;
- și, poate cel mai frumos, să redescoperi bucuria de a găti acasă.
O să spui că teoria o știi, că e mai greu de pus în practică. Cine are timp să gătească acasă, cine are timp și energie să urmărească aceste sfaturi? Nu trebuie să începi cu toate o dată. E suficient dacă săptămâna asta începi să implementezi unul, săptămâna viitoare altul și tot așa. Trebuie doar să fii conștient, să realizezi ce anume faci, să repeți și să dai exemplu în familia ta, mai ales copiilor tăi.
5 gesturi mici pentru o farfurie conștientă
- Înlocuiește o masă cu proteine vegetale o dată pe săptămână
- Alege produse locale și de sezon
- Planifică mesele din weekend – scapă de risipă
- Refolosește creativ resturile (ex: legumele gătite devin o supă delicioasă)
- Investește în calitate, nu în cantitate
Nu suntem singuri! Lidl și-a luat angajamentul față de o alimentație mai sustenabilă și mai sănătoasă, adoptând o strategie care pune în prim plan produsele pe bază de plante și urmărește reducerea consumului de produse de origine animală.
Obiectivul lor e ambițios: până în 2050, toate produsele oferite să respecte principiile Dietei Planetare pentru Sănătate (Planetary Health Diet) – adică o alimentație echilibrată, care oferă corpului tot ce are nevoie, dar fără să epuizeze resursele naturale.
Practic, asta înseamnă:
- mai multe opțiuni pe bază de plante. Până în 2030, la nivel internațional, Lidl va extinde cu 20% față de 2023 ponderea alimentelor pe bază de plante disponibile, precum sursele de proteine pe bază de plante, cerealele integrale, fructele și legumele.
- reducerea produselor cu conținut mare de zahăr, grăsimi și sare;
- sprijin pentru agricultura locală și sustenabilă;
- etichetare clară și transparentă;
- educație pentru un consum responsabil.
Prin aceste obiective ambițioase, Lidl va continua să le ofere clienților cele mai bune soluții de echilibru între sănătate, gust și sustenabilitate.
E o promisiune, dar și o invitație: către familii tinere, către oameni care își doresc o viață activă, dar și conștientă.
Ghid practic de cum îți poți schimba obiceiurile, pas cu pas
Vara trecută, din amuzament și de dragul aventurii, am acceptat provocarea de a elimina aproape complet plasticul din casa noastră timp de o lună de zile. A fost o provocare de familie și, ca să fie și mai interesant și mai greu jocul, am propus și copiii au acceptat, o săptămână fără carne.
Următoarea săptămână a fost fără zahăr și a treia a fost săptămâna alegerilor healthy. A patra săptămână din luna noastră ”verde” nu am mai ținut-o că am plecat în vacanță ☺. Însă, s-au bucurat enorm să respecte regulile jocului, cumva și din plăcerea de a-i urmări pe cei care încearcă să trișeze, dar cert este că am rămas cu destul de multe obiceiuri bune din aceste provocări. Ce pot extrage acum este fix un ghid practic de cum se pot schimba obiceiurile.
Nu peste noapte, firește, ci cu multă creativitate, pentru a fi îmbrățișate de familie și cu – evident – promisiunea recompensei față de planetă. Copiii vor înțelege recompensa planetei, dar, pentru început, un stimulent de genul: „Cine încalcă regulile provocării, pune 10 lei la borcanul cu bani al familiei”, merge de minune ☺.
Iată ghidul:
La cumpărături
- Caută produse cu etichete clare, ingrediente simple
- Verifică etichetele de certificare de sustenabilitate (Fairtrade, FSC, EU Organic, Rainforest Alliance etc.) sau produsele care se apropie de expirarea termenului de valabilitate din magazinele Lidl, pentru care se aplică reduceri de preț de 25% până la 50%
- Nu merge la cumpărături flămând
Acasă
- Gătește din ce ai deja
- Pune resturile în cutii vizibile (ca să nu le uiți în frigider)
- Învață rețete rapide de reutilizare (omletă din legume rămase, supe cremă din resturi de rădăcinoase)
În familie
- Implică copiii: lasă-i să aleagă o legumă nouă pe săptămână
- Faceți împreună planul de mese de weekend
- Vorbește despre mâncare cu sens – nu doar despre gust, ci despre origine
Concluzia acestui experiment: La finalul primei săptămâni nu am mai avut resturi să le ducem animalelor noastre de la țară.
Poate că nu putem schimba lumea de azi pe mâine. Dar putem schimba ce punem azi pe masă.
Fiecare legumă aleasă conștient, fiecare rest salvat, fiecare copil care învață să nu arunce mâncarea sunt pași mici, dar reali, spre o lume mai echilibrată.
Sustenabilitatea nu e despre perfecțiune, ci despre repetiție. Despre a învăța, a greși, a încerca din nou.
Și poate, până la urmă, despre a privi farfuria ca pe o oglindă a felului în care vrem să trăim.
Citește și: De la „ce pun în coș?”, la „ce impact are fiecare produs asupra planetei?”: pași mici către Net-Zero”
Ghid de sustenabilitate pentru acasă realizat împreună cu Lidl
