Cum e să creezi povești prin fotografii și călătorii? Cosmin Sovan: „Nu de puține ori m-am trezit cu lacrimi în ochi în timpul momentelor mai emoționante din timpul unui eveniment”

Cosmin Sovan este fotograf, călător și visător de meserie. Deși născut și crescut în Botoșani, în Iași, după „escapada” liceală, și-a construit majoritatea dorințelor atât personale, cât și profesionale ce s-au sporit odată cu încrederea în propria persoană. Aparatul foto îi este unul dintre cei mai fideli aliați, dar nu mai devotat decât Kenny, câinele său. Nu am îndrăznit să îl pun să facă vreo ierarhie și să-mi mărturisească cine cântărește în inima sa mai mult. Nici nu cred că aș fi primit un răspuns pe loc, dar cert e că se simte întregit cu viața pe care o are. Și-o trăiește în acord cu o valoare după care mulți dintre noi tânjim: libertatea.

A înțeles că nu ea îl trăiește, ci el trăiește viața. După lungi negocieri, și-a permis să activeze de anul acesta doar într-un domeniu. Cu timpul liber stă de vorbă mai mult după această decizie înțeleaptă. Și-a deschis ochii, brațele, inima și apetitul către călătorii. Cum vede lumea prin aparatul foto, de ce este ales de către miri, unde își plănuiește prima vacanță cu Kenny, în rândurile de mai jos chiar de la Cosmin!

Să-l cunoaștem!

Cosmin Sovan: „Perioada prezentă din viața mea are nuanțe de gri”

Hai să facem un exercițiu de cunoaștere! Cum e Cosmin-omul?

Salutare! Punctual, Cosmin omul este în primul rând fericit și recunoscător pentru ocazia de a scrie aceste rânduri. În rest, general vorbind, mă consider o persoană căreia îi place să învețe cât mai multe lucruri noi, din cât mai multe domenii. Dinamic, perfecționist, muncitor, iubitor și dornic de a realiza cât mai multe, dacă nu chiar pe toate, aș putea spune că sunt.

Dar Cosmin-fotograful?

 Cosmin fotograful este fix la fel. Încerc întotdeauna să fac oamenii să se simtă bine în compania mea, să îmi scap mirii de stres, de emoții și să scot 110% din evenimentele lor, în tot ce ține de serviciile mele.

La ce diferențe să mă aștept între ceea ce e Cosmin în realitate și ceea ce este el în poze?

  În fotografiile mele de travel pozez pentru a da o notă mai dramatică ambientului fotografiat, de regulă. Însă, de obicei apar fix cum sunt. Nu încerc să creez o altă imagine, diferită și falsă comparative cu cine și ce sunt eu de fel. Să fie cea mai bună abordare? Nu știu, însă ce știu cu certitudine este faptul că așa mi-aș dori să fie și oamenii din jurul meu, așadar încerc să conving prin puterea exemplului.

Citește și: Povestea unui visător călător. Ionuț Trandafirescu: „caut un călător, nu turist, o persoana care respectă locurile și oamenii pe care îi întâlnește, care nu lasă urme acolo unde ajunge”

Întreb acest aspect pentru că de multe ori rețelele sociale ne împing să postăm doar când lucrurile în viața noastră merg bine, suntem fericiți în locurile pe care le vizităm, cu mâncarea pe care o mâncăm și o împărțim cu prietenii și multe altele. Ce părere ai despre ce vezi în online? Sunt oamenii fericiți în online?

 Cum ziceam în răspunsul anterior, fotografiile de pe profilul meu de Instagram sunt stilizate, posing-ul gândit pentru a accentua vibe-ul locației, însă în story-uri întotdeauna arăt lucrurile fix așa cum sunt și încerc să îmi ajut cu feedback real urmăritorii care doresc să viziteze aceleași țări ca și mine. Merg pe premiza: lasă să iau eu țeapă pentru a-i putea ajuta pe cei care îmi cer sfatul / ajutorul.

Dacă ar fi să dai o culoare prezentului, ce pigment ai alege să-i oferi acestei perioade din viața ta?

 Momentan, aș merge pe nuanțe de gri. În viață nu e totul alb sau negru, trecem prin perioade albe, fericite, faine, însă vin și acele perioade nefaste, negre, care ne pun la încercare, însă între ele întotdeauna este o zonă gri. Acum pun bazele unui nou început, încerc să mă adun și să mă concentrez puțin mai mult pe propria-mi persoană deoarece simt că am cam uitat de mine încercând să îi ajut pe ceilalți.

Cosmin Sovan: „Mătușa mea a plantat sămânța acestei pasiuni în sufletul meu”

De fel, ne facem bilanțul la final de an și nu mereu cel „contabilicesc”. Cum a fost 2023 pentru tine?

2023 a fost, într-un cuvânt, PLIN! Am început anul cu 2 job-uri, unul full-time, de birou și celălalt de tip freelancer, însă am decis că e momentul să fac marele pas și să îmi amintesc cum este să activezi pe un singur domeniu. Am avut câteva trip-uri drăguțe, mi-am îndeplinit visul de a mă muta în propria-mi locuință, am activat ca fotograf într-o sumedenie de domenii noi, am cunoscut oameni extraordinari de la care am învățat foarte multe lucruri noi, etc.

Cum l-ai îmbrățișat pe 2024? Cu optimismul din glas pe care l-am simțit în audio-urile pe care ni le-am oferit atunci când te-am contactat?

Nu are voie să fie altfel decât EXTRAORDINAR anul 2024! Primele zile nu mi-au fost neapărat pe plac, însă cum ziceam, există alb și negru în orice, așadar să fi fost ele negrul anului 2024 și de acum să vină numai alb și puțin gri, de contur.

Este fericit Cosmin cu ceea ce întreprinde?

Având în vedere că sunt perfecționist de fel, uneori exagerat chiar, întotdeauna simt că puteam mai mult, însă am învățat să transform asta în drive-ul de lucru de la a fi mai bun în ocaziile următoare.

Citește și: Fotograful Vlad Eftenie: „Pe mine fotografia mă ajută să găsesc răspunsuri cu fiecare click făcut”

Apropo de activitatea ta, de când faci fotografie și de unde provine pasiunea pentru imagine?

 Primul meu aparat foto DSLR l-am cumpărat din SUA, unde am plecat cu programul Work & Travel, în 2015, tot atunci începând timid să mă joc cu fotografia la un nivel mai “serios”. Pasionat de creație și de artă, în toate formele ei, am fost dintotdeauna. Când eram copii, pentru a ne da ocupație, una dintre mătușile noastre ne punea la dispoziție foi albe și creioane / carioci, noi petrecând astfel destul de mult timp desenând. Tot ea era pasionată și de fotografie, având aparate foto pe film, foarte vechi, cu care ne fotografia ocazional, creând astfel singurele fotografii de când eram mic copil. Se pare că a fost o influență pozitivă, plantând astfel sămânța acestei pasiuni în sufletul meu.

Pe ce ai făcut primele încercări fotografice și cu ce aparat?

 După ceva ani mi-am cumpărat primul aparat foto, din banii de colinde, cu care fotografiam orice îmi ieșea în cale. Apoi, fratele meu mai mic pare că a căpătat și el aceeași pasiune, călcându-mi pe urme și achiziționând primul aparat foto digital, cu obiectiv cu zoom încorporate, care îmi părea a fi la acea vreme “state of the art”!

Bineînțeles că tot eu i-l acaparam și îmi fotografiam prietenii, animalele, orice simțeam la acel moment.

Cosmin Sovan: „Cred că prima dată mi-a tremurat mâna pe butoanele aparatului foto”

Care este întreaga poveste a frumoasei „escapade artistice”?

Cum ziceam anterior, iubesc arta, în toate formele ei și iubesc din tot sufletul să creez!

Fie că e vorba despre gătit, despre construit, pictat, desenat, decorat, fotografiat, filmat, etc, iubesc să creez, ador satisfacția pe care o am când încep de multe ori fără a ști cum va arăta rezultatul final, însă bazându-mă pe intuiție să ajung la un rezultat care să pună zâmbete pe chipurile oamenilor, care să inspire și să încurajeze și pe alții să încerce aceleași lucruri!

Când a avut loc primul date oficial între tine și fotografia făcută într-un cadru și mod profesionist?

Cred că prima dată când mi-a tremurat mâna pe butoanele aparatului foto, într-un cadru în care se cerea profesionalism, prin 2016, atunci filmând primul eveniment ca second shooter.

Domeniul fotografiei are foarte multe valențe. Cum definești fotografia și ce loc are în domeniul artei în accepțiunea ta?

  Îți dau perfectă dreptate: acest domeniu are într-adevăr foarte multe valențe, tocmai de aceea mi-am setat ca target să lucrez la a mă perfecționa pe fiecare tip de fotografie în parte, la a mă adapta fiecărui stil în parte, nu doar a aplica același stil de fotografie în oricare dintre ariile acestui domeniu.

 Cât despre locul în lumea artei, nu îl pot clasa. Ar fi greșit din partea mea să încerc asta, întrucât consider că toate formele artistice sunt relativ egale, iar când cineva încearcă să le claseze, de multe ori intervine subiectivismul. Cert este că am văzut fotografii care m-au transpus în cu totul altă lume, atât de extraordinare încât m-au făcut să mă întreb cum funcționează mințile artiștilor care le-au surprins, care m-au inspirat și mi-au demonstrat încă o dată că “nu pot, nu există”!

Poți să ajungi artist din greșeală?

 Pentru a fi artist consider că ai nevoie de cel puțin o fărâmă de talent, de memorie vizuală și de înclinație spre creație. Desigur, putem copia foarte ușor materialele altora, dacă stăpânim tehnică suficient de bine, sau mai nou putem folosi inteligență artificială pentru a crea materiale digitale cu adevărat uimitoare, însă asta nu ne face artiști.

Ești foarte implicat și foarte ocupat. Ai o agendă plină. Te conectezi empatic cu mirii cu care închei contract?

 Mulțumesc pentru observații! Îmi place să creez o conexiune cu mirii mei, o consider foarte importantă pentru a ieși materialele finale de calitate. Desigur, după cum știm cu toții, munca cu oamenii este cea mai dificilă, însă, în același timp, este și cea mai satisfăcătoare! Îmi ofer mereu ajutorul în organizarea evenimentului, îmi ajut mirii cu recomandări către prestatorii din toate domeniile, cu care am avut colaborări fructuoase în trecut. Deși nu sunt căsătorit încă, nu de puține ori m-am trezit cu lacrimi în ochi în timpul momentelor mai emoționante din timpul unui eveniment, precum pregătirile mirilor, first look-ul, cununia religioasă sau primul dans.

Cosmin Sovan: „Am simțit că am ajuns în Rai atunci când urcam pe traseele din Zion Național Park”

Ce ar trebui să urmărească mirii când caută un fotograf pentru evenimentul unic din viața lor?

Cel mai important aspect în alegerea fotografului trebuie neapărat să fie PORTOFOLIUL, urmat îndeaproape de conexiunea cu prestatorul pe care au pus ochii. Am pus portofoliul pe primul loc deoarece clienții noștri pentru asta plătesc, pentru materialele primite la finalul termenului de livrare.

Apoi, trebuie totuși să fim cu toții conștienți că este foarte important să te simți confortabil, în largul tău, alături de fotograful ales, pentru a putea surprinde momente naturale, pline de emoție, pe care să le privească cu drag peste decenii și prin intermediul cărora să retrăiască acele momente.

Te-ai văzut vreodată în locul lor?:)

 Da, acumulând ceva experiență în domeniu, participând la mult peste o sută de evenimente, în diferite orașe și țări, am ajuns să îmi conturez imaginea acestui eveniment în minte.

Trăgând cu ochiul pe profilul tău, observ că îmbini fotografia cu călătoriile.  Fotografia este metoda ta de a cunoaște lumea și de a o face cunoscută ulterior și altora?

  Iubesc să călătoresc, nu de dragul de a mă întoarce cu “frumos la ei, păcat că nu e și la noi așa”, ci pentru a cunoaște oameni noi, culturi noi, cât mai diferite, pentru a învăța din felul lor de a fi, pentru a cunoaște viziuni diferite asupra vieții, pentru a-mi extinde cât mai mult cu putință orizontul! Prin fotografiile mele de travel caut să arăt tuturor locațiile vizitate, văzute prin ochii mei.

Nu-ți plac fotografiile portret?

 Din nou: iubesc arta în toate formele ei, cu atât mai mult fotografia! Chiar anul trecut am participat la un workshop de fotografie susținut de Alex Iordache, din Rep. Moldova, tocmai pentru a învăța mai multe despre fotografia de studio și de tip portret.

Ce face o fotografie să fie specială în accepțiunea ta?

  O fotografie este specială, unică, datorită momentului surprins. Cu cât transmite sau stimulează mai multă emoție cadrul respectiv, cu atât e mai extraordinară imaginea, în accepțiunea mea.

Citește și: File din jurnalul unui călător fără frontiere. Dezvăluirile lui Codrin Roman, un tânăr antreprenor, care în trei luni a călătorit în 17 țări

Cosmin Sovan: „Lista de țări ce urmează a fi vizitate este stabilită de câțiva ani”

Dar ce face o călătorie să fie specială pentru tine?

O călătorie este specială atunci când mă surprinde. Am vizitat câteva țări, am văzut deja câteva forme de relief, iar unele locații păreau a fi prea asemănătoare între ele, însă apoi apărea acel moment care mă lasă fără cuvinte. Exemplu foarte bun ar fi Madeira, pe care am vizitat-o după ce am vizitat micuța insulă La Palma. Inițial, nu eram tare impresionat, întrucât era climatul foarte asemănător, greșeala mea fiind faptul că le-am vizitat în același an pe ambele, însă apoi am prins un apus absolut extraordinar pe Pico do Arieiro, care pur și simplu m-a lăsat fără cuvinte.

Un alt trip, acesta destul de lung, de 21 zile, cu peste 4 mii de km străbătuți la volanul rulotei închiriate, a fost cel din SUA, unde am simțit că am ajuns în Rai atunci când urcam pe traseele din Zion Național Park. Nu glumesc când spun că m-am abținut cu greu să nu țip cu lacrimi de fericire în ochi, cât mă țineau plămânii.

Cum îți alegi destinațiile?

 După anul în care am vizitat locații cu forme prea asemănătoare de relief, am decis să intercalez destinațiile astfel încât să fie cât mai diferite una de cealaltă. Apoi, Instagram mă ajută foarte mult, unde văd la fotografii pe care îi urmăresc fel de fel de fotografii superbe, iar pe baza acestora îmi aleg perioadele din an pentru fiecare locație. Lista de țări ce urmează a fi vizitate este stabilită de câțiva ani, au mai fost tăiate de pe ea câteva locații, însă mai este cale lungă, probabil tot restul vieții mele, până a ajunge peste tot pe unde îmi doresc.

Cosmin Sovan: „Anul acesta plănuiesc să ies din țară cu Kenny, câinele meu”

Cine îți este partener în călătorii? Câinele tău?:)

   Am călătorit de-a lungul timpului împreună cu fel de fel de persoane din viața mea, precum fratele meu, prieteni, foste iubite, am călătorit și singur, însă doar eu cu Kenny niciodată. Anul acesta plănuiesc să fie primul an în care voi ieși din țară cu el, pentru a ne bucura împreună de tot ce au mai frumos de oferit zonele apropiate de România.

Să înțeleg că porți iubire fotografiei, câinelui tău și adori să călătorești. Ce mai iubește Cosmin în viață atunci când a câștigat în fața timpului?

 Pe lângă toate cele menționate, iubesc să ajut, chiar dacă nu întotdeauna este întors ajutorul, ba chiar asta mă motivează să ajut și mai mult, în limita posibilităților. Viața nu e blândă cu toată lumea, de multe ori am avut la rândul meu nevoie de ajutor, însă nu mi-l oferea nimeni, așa că am decis să ajut oricând pot, pentru a stimula și pe ceilalți să o facă.

Știi să surprinzi emoții, dar ești tu însuți omul emoțiilor? Cum te definești prin câteva cuvinte?

Pasionat, dornic de a cunoaște cât mai multe, adesea nehotarât, visător.

Coincid planurile din prezent cu planurile legate de cariera ta când erai mic?

  De nicio culoare. Generația mea cred că avea aproximativ aceleași opțiuni de “dream jobs”: astronaut, pilot de avion, polițist, pompier, medic, anume ce se credea la acea vreme că ar fi fost meserii de prestigiu. Până acum am încercat o sumedenie de meserii, învățând din fiecare câte ceva și asta mi-aș dori să fac tot restul vieții, să încerc fel de fel de meserii, în fel de fel de țări.

Dacă ar fi să mă iei de mână și să mă duci să mă întâlnesc și eu cu cele mai dulci și frumoase trăiri din viața ta, care ar fi acelea?

 Pentru că nu mi le amintesc pe toate chiar acum, pot enumera doar unele dintre ele, precum vara la mamaia, unde creșteam iepuri, porumbei, umblam desculț toată ziua, mâncam legume și fructe direct din grădină și eram cu adevărat liniștit și fericit. Sau când am ieșit prima dată din țară, ajungând în SUA, unde deși am avut doar o singură zi liberă de la muncă în primele 3,5 luni, la final am închiriat cu doi prieteni o mașină și am condus din Myrtle Beach, Carolina de Sud, până în New York, vizitând diferite state pe drum. Bineînțeles printre cele mai frumoase momente este momentul în care l-am ales pe Kenny, deși mă dusesem cu “pata pusă” pe un frate de al sau. În clipa în care l-am luat în brațe, la cele 3 săptămâni de viață ale sale, a pus căpșorul pe umărul meu și a răsuflat liniștit, am știut că el mi-a fost sortit să îmi fie prieten pentru întreaga sa viață!