Cum să îți evaluezi afacerea după vârful de pandemie: 10 abordări după care să te ghidezi
Tu știi ce este cu adevărat important pentru afacerea ta? Pornisem inițial de la ideea că, după vârful de pandemie a urmat o perioadă de acomodare cu noul nostru stil de viață și de muncă și că ar fi un moment potrivit să găsim câteva repere de a evalua cum stăm și ce avem de făcut mai departe. Atât în viața noastră profesională cât și în firmele noastre. Între timp, ne aflăm pe un nou val de pandemie, pe un drum ce pare că ne conduce sigur către un alt vârf așa că, lucrurile par mai degrabă conduse de incertitudine și ambiguități.
În consecință, în loc de o listă în zece puncte de verificare, vă propun mai degrabă o listă de perspective la care să reflectați, având încrederea deplină că fiecare își va găsi soluțiile în contextul său și va depăși complexitatea și volatilitatea momentului actual, având ca repere ceea ce este cu adevărat important pentru el, echipa lui, organizația lui, familia lui.
1. Cum să îți evaluezi afacerea după vârful de pandemie: prezență fizică versus nevoia de a veni la birou
Cat de mult depind, cu adevărat, procesele voastre de muncă de prezența fizică a oamenilor în birouri?
Întoarcerea la birou este un subiect care suscită multe discuții, mai ales odată cu venirea toamnei și creșterea numărului de cazuri Covid. Cunosc foarte multe companii în care oamenii nu doresc să se întoarcă la birou. Există companii care au continuat să lucreze permanent de la birouri fără să ia în calcul posibilitatea de a lucra hibrid dar care, acum au problema să introducă un astfel de program. Munca hibridă este noua realitate oricât de mult ne place sau nu să acceptăm asta deocamdată. Acest moment al valului patru în pandemie, înainte de final de an și pornind către un an nou financiar, poate fi momentul cel mai bun pentru a evalua, cât mai atent, care sunt acele activități care cer cu adevărat prezență fizică a oamenilor în birouri. Pe lângă faptul că, psihologic vorbind, flexibilitatea pe care oferim prin munca hibridă crește nivelul de angajament emoțional al oamenilor față de companie, evaluarea structurii de activități și a modului în care aceasta se întâmplă în realitate pot fi o sursă foarte bună de înțelegere a felului în care putem optimiza modul nostru de a muncii. Există în mod cert întâlniri obligatorii ale oamenilor în viața de zi cu zi pentru a rămâne conectați, pentru a colabora, a discuta și a lua decizii împreună. Pe de altă parte sunt foarte multe activități în care oamenii lucrează independent cu și care nu au nevoie de prezența lor fizică. Ce tip de ajustare poți face aici pentru a ridica nivelul de confort pe care îl resimte toată lumea în relație cu munca și cu viața personală?
2. O nouă perspectivă asupra diversității
Cum stați în echipa voastră la capitolul acceptare a diversității? Sunt foarte multe motive pentru care oricât de apropiați am fi, suntem diferiți. Venim din medii diferite, avem educație diferită, preocupări, pasiuni, înălțime, greutate și culoare a pielii, convingeri religioase sau politice. Diferite moduri de a ne cheltui banii și diferite moduri de a ne petrece timpul liber. Suntem mai degrabă diferiți decât asemănători și cu toate acestea am reușit să conviețuim și să creăm valoare împreună.
Opiniile personale și alegerile în legătură cu tot ceea ce a adus pandemia creează un nou tip de diversitate foarte sensibilă în echipe pentru că atinge valori și credințe intime și alegeri care pot face diferența în sănătatea și chiar viața noastră: atitudinea și comportamentul față de protejarea celor din jur prin respectarea măsurilor de distanțare și purtarea măștii, alegerea da te vaccina sau nu, alegerea de a ascunde sau nu simptome ușoare și da te izola benevol în cazul în care ai o suspiciune de contaminare sau alegerea de a veni în continuare la serviciu neglijând orice fel de indicație ar putea exista pentru colegii tăi.
Subiectul este unul sensibil pentru foarte mulți și este o provocare pentru lideri să găsească totalitatea potrivită și modalitatea potrivită de a avea grijă de toți angajații indiferent de alegerile lor. Pentru că nu putem vorbi de incluziune fără a accepta diversitatea de orice fel de natură. Și avem nevoie de incluziune pentru a avea echipe care să lucreze fără tensiune și care să poată să rețină toate competențele de care are nevoie.
3. Cum să îți evaluezi afacerea după vârful de pandemie: toleranța și răbdarea
Care este nivelul de nerăbdare și de toleranță oamenilor față de cei care le afectează modul de trai pe care și-l doresc? Peste un an și jumătate de pandemie ne-a obosit pe toți. Ne-a obosit teama, îngrijorarea pentru noi și pentru cei apropiați, îngrijorarea pentru locul de muncă și pentru existența companiei, ne-a solicitat prin nevoia de a învăța să comunicăm și să lucrăm diferit, ne-a cerut noi obiceiuri sociale. Suntem rupți de oboseală psihică și emoțională și, unii au probleme de sănătate fizică pe care nu le-au avut înainte prin simpla schimbarea unor obiceiuri elementare, ca de exemplu felul în care au făcut sau nu sport o perioadă lungă de timp.
Toleranța și răbdarea față de ceilalți sunt puternic afectate de acest fond de oboseală și dacă în societatea românească au mai existat momente de polarizare puternică (pe motive politice de cele mai multe ori), dar pentru care consecințele păreau și nu păreau atât de grave pentru toată lumea, acum subiectul sănătății proprii și teamă pentru viața oamenilor e un subiect care nu lasă multă toleranță la îndemână.
Care va fi capacitatea oamenilor cu care lucrezi să continue să colaboreze chiar dacă au în privința acestui subiect sensibil opinii complet diferite? Cum poți crea un mediu de toleranță și de discuție onestă, cum pot găsi acele modalități de comportament în echipă în așa fel încât toată lumea să simtă că își are îndeplinite nevoile? Chiar trebuie să schimb și ce ar trebui să aduci nou în felul în care vorbiți între voi, despre voi? Toate studiile arată că familiaritatea profesională, adică ce știi despre colegul tău că știe și poate să facă, este importantă pentru performanță. În lucrul de la distanță și în situații de criză și presiune, ceea ce face cu adevărat diferența este familiaritatea personală adică, măsura în care îmi cunosc colegul cu adevărat, ce simte, ce gândește și ce valori personale are. Și asta pentru că mă ferește de surprize.
Citește și: Fața nevăzută a șefilor: despre lideri ca oameni și provocările lor
4. Nivelul de conectare
Care sunt semnalele ascunse din echipa ta care ți-ar atrage atenția că motivația și conectare oamenilor este către un nivel de avarie? Studiile făcute în ultimul an și jumătate arată că percepția managementului este în peste 86% din cazuri că se fac multe lucruri pentru sprijinul emoțional și în legătură cu sănătatea mentală a angajaților lor. Dacă te uiți însă la ce spun angajații constatăm că sunt jumătate din aceștia, mai precis 43% au aceeași evaluare. Este clar că efortul de a face față acestei perioade este perceput diferit și dacă pe masa îngrijorărilor și preocupărilor oricărui manager stă continuitatea business-ului și se bazează pe angajați în această situație, nevoile umane, pe care pandemia le-a activat, răstoarnă ordinea priorităților.
5. Digital în toate momentele zilei
Cât de confortabil ești cu nivelul de digitalizare la care ne forțează contextul actual? Digitalizarea nu este doar despre tehnologie și despre schimbarea diverselor sisteme de circulație informațiilor care pot fi costisitoare, mai ales pentru companiile mai mici. Digitalizarea înainte de tehnologie este despre capacitatea noastră de a învăța rapid și de a manevra cu ușurință diverse modalități de comunicare, de găsire, colectare și analiză a informațiilor.
Dacă astăzi pentru majoritatea dintre noi utilizarea diverselor aplicații de comunicare virtuală este o obișnuință, un an și jumătate mulți foloseau accidental o aplicație precum Zoom sau Teams, poate să logau pe Skype cu ceva rude din străinătate. Mulți dintre noi avem aceste aplicații în telefonul mobil și le folosim în mod curent inclusiv pentru a ne vedea cu prietenii, din când în când. Curba de învățare a fost accelerată pentru majoritatea dintre noi și a crescut considerabil viteza de lucru, dar și nevoia de a ține ritmul cu alte echipe, colegi sau parteneri care au un alt nivel de digitalizare implementat și generează o altă dinamică. Capacitatea noastră de a ne mișca rapid ar putea fi un diferențiator important de acum încolo. Dar și un generator de poticneli și de oboseală în organizație cu efecte directe în performanță.
Citește și: Cum arată coaching-ul în anul post pandemic și cum poate contribui la sănătatea societății
6. Cum să îți evaluezi afacerea după vârful de pandemie: posibilitatea de a simplifica
Dacă ar fi să elimini 30% dintre lucrurile pe care le făceai până în pandemie, la care ai renunța fără niciun regret și nu le-ai mai introduce în viața și în profesia ta? Dacă ținem cont și de viteza crescută și de complexitatea crescută a întregii noastre vieți odată cu schimbarea modului în care muncim și interacționăm în pandemie, nevoia de a simplifica și de a face puțină curățenie în activitățile și prioritățile noastre devine evidentă. Ca să nu mai vorbim că digitalizarea și lucruri de la distanță au complicat multe din procesele care mi se păreau simple și facile: de exemplu întâlnirea săptămânală sau verificarea îndeplinirii anumitor sarcini în timp real.
În orice fel de companie mergi, oamenii îți vor spune în proporție covârșitoare că simt nevoia să simplifice felul în care raportează despre munca lor, felul în care interacționează, sistemele și procesele pe care le utilizează în viața de zi cu zi. Crizele generează momentele cele mai bune de simplificare pentru că oamenii devin mai disponibili în a renunța la felul în care sunt obișnuiți să facă lucrurile. Din această perspectivă pandemia este o fereastră de oportunitate.
7. Sursele de inspirație
Din ce altă industrie ai putea lua inspirație pentru a învăța despre cum să te adaptezi la schimbările pe care le trăim? Dacă pentru unele domenii pandemia a adus o creștere rapidă pentru alții a fost un dezastru. După recul, fiecare am găsit căi de remontare, iar această perioadă dovedește că a continua să facem lucrurile ca înainte nu este o soluție de succes. Măsura în care îți poți găsi ca sursă de inspirație și alte industrii va putea să creeze acel declic care să te ajute să te reinventezi.
E imposibil să vezi toate perspectivele, și sentimentul neputinței poate fi alimentat de faptul că nu-ți vine o altă idee atunci când ai nevoie de ea. Măsura în care reușești să te ții la curent cu ce fac alții, ce metode au găsit de reorganizare a activităților, de susținere financiară, de completare a serviciilor care păreau imposibile înainte de pandemie, te va reîncărca de energie.
8. Oportunități și reinventare
Ce nu făceai înainte și astăzi ar putea deveni o componentă importantă a activității?
Cum ai putea împacheta diferit ceea ce știi să faci foarte bine, cum ai putea schimba sortimentul, volumul activităților sau produselor tale, cum le-ai putea da o întrebuințare diferită pentru care există o nevoie pe care până acum ai neglijat-o? Măsura în care această reinventare este posibilă este dată de disponibilitatea de a asculta alte idei și perspective.
9. Sustenabilitate și creștere sănătoasă
Care este nivelul realist de creștere, care este nivelul sustenabil care te va ține în business în următorii ani?
Cunosc foarte multe companii care nu au avut anul trecut disponibilitatea de a revizui obiective și de a le reajusta la condițiile realității. Multă presiune și multă dorință de a recupera în timp scurt ceea ce s-a pierdut în câteva luni în care activitățile au fost date peste cap. Nu trebuie să uităm că stresul în organizație dă peste cap orice fel de strategie.
În ce măsură obiectivele pe care le stabilești sunt realiste și ambițioase în același timp? Cum țin liniile de comunicare deschise cu cei cu care colaborez în așa fel încât să sesizez momentele de îndoială? Care sunt mecanismele care să stimuleze ambiția celor cu care lucrezi? Cum verbalizezi prioritățile momentului ținând cont de faptul că elementul uman a luat-o mult în fața oricăror aspecte tehnice ale unui business, indiferent de industrie?
Într-un articol publicat de McKinsey despre cum ne putem gândi să facem față de acum încolo, în era post-pandemică, mi-a atras atenția următorul paragraf: ”în timpul acestei crize, companiile au lucrat mai repede și mai bine decât ai visat vreodată că ar fi posibil, doar cu câteva luni în urmă. A menține acest sens al faptului că este posibil va fi una dintre cele mai valoroase surse de competitivitate a companiilor în era post-pandemică.”
10. Cum să îți evaluezi afacerea după vârful de pandemie: relații și parteneriate
Pandemia a dovedit mai mult ca niciodată că suntem doar o za într-un lanț. Depindem mult unii de ceilalți și depindem de capacitatea de a avea resurse la îndemână rapid și în cantitățile potrivite. Starea de urgență ne-am împins pe mulți dintre noi să facem provizii care s-au dovedit ulterior inutile și să generăm mici crize în întregul lanț de aprovizionare al magazinelor la care ne făceam, în mod obișnuit, cumpărăturile. Tot perioada pandemiei ne-a arătat cât de mult depind unii oameni cu micile lor afaceri din comunitatea noastră, de disponibilitatea comunității de a apela la serviciile lor și de a-i ține în viață: servicii de coafor, mici restaurante și cofetării, florării, tot ceea ce dă culoare împrejurimilor în care trăim și care nu poate fi trecut instantaneu online. Au fost multe lecții de învățat despre continuarea comunicării cu clienții, despre reorganizarea rapidă și despre apelul la solidaritate în comunitățile în care trăim. Pentru foarte mulți dintre noi solidaritatea a fost complet nouă și încă nu e nici acum stabilizată ca o valoare fundamentală a societății.
Uitându-ne la relații și parteneriate înțelept ar fi ca fiecare business mic sau mare să facă o revizuire atentă la felul în care reușește să stabilească și mai ales să mențină aceste parteneriate. Care este poziția și rolul meu în piață și pe cine mă bazez atunci când îmi este greu: mă pot baza pe clienții mei loiali. Câți dintre aceștia îmi sunt loiali și de ce? Mă pot baza pe furnizori puternici și înțelegători, care să reacționeze rapid și să mă sprijine în a menține propria mea fluiditate.
În esență, toate cele descrise mai sus vor da reziliență, capacitatea oricărui individ, echipe, familii sau organizații de a-și reveni rapid după perioade dificile, obositoare, care pun la încercare capacitatea de adaptare și de reacție rapidă, capacitatea de a ne păstra luciditatea și de a lua decizii cât mai bune. Pandemia a scos multe la iveală dar a și creat, cel puțin până acum, extraordinare oportunități de a ne adapta și de a transforma ceea ce facem pentru a avea un trai mai bun.
Madi Rădulescu, MCC, MBA, Managing Partner MMM Consulting. Este un facilitator, trainer și coach de echipă experimentat care adună peste 25 ani de experiență de lucru cu leaderi în companii mari, multinaționale. De peste 13 ani este coach executiv și în 2019 i-a fost acordat premiul Gold Coach Award conform Romanian L&D Industry, survey la care au participat peste 570 manageri și specialiști de resurse umane.
Este pasionată de dezvoltarea leaderilor, de impactul pe care îl poate crea dând acestora acces la perspective multiple, la propriile resurse, sprijinindu-i să iși asume rolul cu încredere întelegându-și propriile valori și credințe. A obținut multiple certificări de coaching, management și leadership, este membru ICF – MCC – Master Certified Coach, cea mai înaltă acreditare globală, consultant certificat pentru metodologiile Persona Global și PerformanSe și a derulat proiecte în multe țări Europene.
Este și soție, și are o fiică. Pasionată de călătorii, îi place să descopere obiceiurile altor culturi. Deviza după care se ghidează este: „Fii mereu cu mintea și cu inima deschise, învață continuu și viitorul se va arăta plin de șanse și oportunități.”
Puteți află mai multe informații despre Madi Rădulescu de pe site-ul ei.
Pe aceeași temă
Citește mai multe
