Despre responsabilitate și modă sustenabilă cu Irina Moreno, românca a cărei viață poate fi o filă din istoria unui neam: de la copilăria privilegiată în familia unor medici renumiți, la vânzarea ei de către Ceaușescu și până la viața în lagăr și ambiția de a reuși peste ocean

Când m-am așezat să-i ascult povestea fondatoarei 3WLABEL, Irina Moreno, știam despre ea doar că a pus pe picioare un business de modă sustenabilă, lucru care mi se părea de apreciat și de luat în seamă, mai ales în societatea noastră.

Ca de fiecare dată, am uitat de rolul meu și de scopul interviului și am adresat mai multe întrebări decât s-ar fi cuvenit, poate, din pură curiozitate. Însă mă bucur enorm că am avut acest sentiment deoarece am descoperit o poveste ce ar putea fi ușor transformată într-un film de succes la Hollywood.

Și, poate mai important decât orice, am mai învățat o lecție prețioasă de viață.

Irina Moreno s-a născut într-o familie respectabilă de origine evreiască, din București, mama sa fiind directorul Institutului Oncologic din București, iar tatăl un medic de renume, cu o mulțime de medalii adunate de-a lungul timpului pentru cercetările sale.

Irina ar fi trebuit să le calce pe urmă, însă de mică a spus că are alte visuri și alte planuri cu viața ei. După ce a terminat Automatica, Ceaușescu, adică statul român, a vândut-o Israelului, așa cum s-a întâmplat cu foarte mulți oameni de origine evreiască. Irina Moreno a luat însă alt avion și a fugit în Austria. Acolo a stat un an într-un lagăr de refugiați, până a reușit să îndeplinească condițiile stabilirii în Canada.

După aproape 30 de ani s-a întors în România și în mijlocul pandemiei a creat 3WLABEL, o companie de modă sustenabilă care adună resturile de material de la cele 4000 de fabrici din țară și creează colecții capsulă, extrem de apreciate printre femei.

Irina Moreno are însă o mare durere: deși produsele ei își găsesc loc pe aceeași pagină de recomandări în revistele internaționale cu cele ale creatoarei Stela MCCartney, nu reușește să le vândă și în România pentru că românilor nu le place cuvântul „waste” și nu cunosc încă termenul de responsabilitate socială și sustenabilitate.

Haideți mai bine să o cunoaștem împreună pe Irina Moreno și dacă veți rămâne la fel de impresionați ca mine, vă invit să o căutați 😀

Irina, cum sună povestea ta, povestea 3WLABEL?

E povestea noastră. E o poveste care s-a născut în pandemie și pe care am gândit-o împreună cu Zuzana, pe care am cunoscut-o aici, în România. Povestea asta a devenit un brand de care suntem foarte mândre.

Ce vârstă ai, Irina? Se spune?

Sigur! Am 57 de ani 😀

Din București?

M-am născut în București în 1965, am plecat din România în ’89, înainte de Revoluție și m-am mai întors în 2018. Am stat în afară mai mult decât am stat în România. Am 57 de ani, sunt foarte deschisă să spun vârsta mea pentru că nu o simt, sunt studentă în continuare și îmi arăt carnetul de student oriunde mă duc.

Și acum stai în București?

Acum stau în București, dar doctoratul îl fac în Anglia.

O să avem foarte multe de povestit și îți propun să ne întoarcem mult în spate. Ce erau părinții tăi?

Medici. Am fost singură la părinți, m-au avut numai pe mine, m-au făcut târziu, erau amândoi carieriști. Amândoi erau medici cu doctorat și țineau foarte mult la asta. Tatăl meu era un cercetător, pleca la congrese tot timpul, prezenta lucrări, primea medalii, era în prezidiu la congrese internaționale, era un doctor mai presus de orice. Meseria lui și pasiunea pentru pacienți și cercetare erau numărul unu, restul la urmă. Mama cumva era în competiție cu el, nici ea nu se lăsa mai prejos și astfel că avea o funcție foarte importantă, era directoarea Institutului Oncologic București.

Fiind singurul copil, apărut târziu în viața lor, normal era să mă duc să fac medicina. Nu am făcut asta și au fost puțin dezamăgiți, mai ales tatăl meu, dar până la urmă au acceptat că fiecare trebuie să-și urmeze calea și visurile.

Am terminat liceul Sfântul Sava, după care am făcut facultatea de Automatică.