Căutare

Share this article

Excelenţa Sa domnul John Griffin, Ambasadorul Australiei în Grecia, Bulgaria şi România are o carieră diplomatică bogată şi se simte în Europa ca acasă. Ambasada Australiei nu are rezidenţă în România, însă domnia sa încearcă să ajungă aici de ce cel puţin trei ori pe an. Sosit la Bucureşti pentru un eveniment dedicat fashion-designului, o prezentare a lucrărilor tinerilor designeri australieni de la RMIT (Royal Melbourne Institute of Technology – School of Fashion and Design), Excelenţa Sa a avut amabilitatea de a ne răspunde la câteva întrebări. Un interviu mai puţin despre politică şi mai mult despre conceptul de „fashion diplomacy”.

Cum vi se pare România, ce vă place aici?

Cred că România are un foarte mare potenţial. Este o ţară care se modernizează într-un ritm destul de  rapid, o ţară cu o orientare pro-vestică, care îşi construieşte viitorul ca parte din Uniunea Europeană. România are un sistem de taxe atractiv pentru investitori şi îşi îmbunătăţeşte în mod vizibil guvernarea, transparenţa şi reputaţia în lume. Îmi plac oamenii de aici. Am călătorit de plăcere în Transilvania, e o parte foarte frumoasă a acestei ţări. România are arii de dezvoltare economică atractive  – ca energia, infrastructura şi agricultura – domenii în care Australia are multe lucruri de oferit. Îmi doresc mult să promovez legăturile economice dintre cele două ţări.

Care este scopul mandatului dvs. în România?

În primul rând Australia este o entitate geopolitică. Aşa cum alte state aparţin unui grup – precum ţările latine, africane şi asiatice, de exemplu – Australia nu aparţine vreunei astfel de grupări, pentru că suntem o societate hibridă multiculturală. În mod evident avem rădăcini europene datorită colonizării europene, avem şi o mândră cultură aborigenă înainte de asta, avem puternice legături comerciale şi de securitate cu Statele Unite şi suntem foarte aproape de Asia, deci ştim să facem afaceri şi ne aducem contribuţia la piaţa comercială din regiune. Aşadar suntem câte puţin din toate şi ne croim drumul în lume realizând parteneriate cu ţări cu valori şi interese comune. Iar majoritatea acestor ţări se află în UE. Uniunea Europeană însăşi este fondată pe valori şi interese occidentale, la care Australia aderă. Occidentul nu este „un bun imobiliar”, ci este o sumă de valori, iar noi suntem interesaţi de viitorul proiectului European, ne dorim ca acesta să depăşească dificultăţile actuale şi să rămână puternic şi să fie un partener al Australiei în diplomaţia internaţională.

UE este deja al doilea mare partener comercial al Australiei şi cel mai mare investitor al nostru. De asemenea, discutăm cu partenerii noştri europeni despre problemele legate de securitate, deoarece Australia, ca şi Europa, este interesată de o abordare bazată pe reguli în ceea ce priveşte securitatea internaţională. Cele două funcţii importante ale guvernării noastre sunt promovarea prosperităţii şi a securităţii ţării, cea dintâi realizându-se prin relaţii comerciale, iar cea de-a doua printr-o abordare a problemelor de securitate bazată pe reguli. Aşadar, o ţară ca România care este profund pro-occidentală, care face paşi mari şi siguri către o mai bună dezvoltare şi se apropie din ce în ce mai mult de „nucleul” European este de interes pentru Australia.

Ce înseamnă „fashion diplomacy” pentru dumneavoastră şi de ce a devenit o strategie pentru ambasada Australiei?

Industriile creative în general generează în Australia o importantă parte a veniturilor şi un număr mare de joburi (avem şi cifrele, dar nu o să vă plictisesc cu asta). Imaginea Australiei, în mod tradiţional, este aceea a unei ţări unde cresc oi şi se extrag minerale pe care le încărcăm în vapoare şi le trimitem în lumea întreagă. Asta este o perspectivă demodată asupra Australiei (râde).

În prezent, peste 70% dintre veniturile Australiei provin din zona serviciilor. Parte din provocarea noastră în încercarea de a promova diplomaţia economică din care „fashion diplomacy” face parte este faptul că oamenii se gândesc „ah, Australia este aşa de departe!”, dar atunci când vorbim despre servicii distanţa nu mai contează.

Aşa că „fashion diplomacy” şi industriile creative în general sunt o parte importantă a Australiei contemporane. Ca şi România, şi noi avem designeri care sunt cunoscuţi pe plan internaţional (ştiu că România se bucură acum prezenţa unui val de tineri creativi foarte talentaţi şi activi pe piaţa internaţională) aşadar, scopul evenimentului din această seară este să prezentăm ceea se întâmplă pe scena de design din Australia şi să subliniem conexiunile dintre ceea ce facem noi şi ce se întâmplă în România în acest domeniu.

Moda este un domeniu creativ, „soft” am putea spune. Poate fi ideea de fashion un instrument puternic într-un domeniu atât de „sobru” cum este politica?

Există ceea ce se numeşte „soft power”, iar acest tip de putere este foarte important. Aşa că promovarea unei imagini pozitive a unei ţări într-o altă ţară este unul dintre principiile de bază ale diplomaţiei.

Uneori relaţiile politice sunt tensionate şi încercăm să le ameliorăm, dar nu este cazul în România, care are o atitudine pozitivă faţă de Australia (să nu uităm că sunt 35 de mii de australieni cu origini româneşti, aşa că imaginea este una pozitivă). Aşadar construirea relaţiilor pe baza unei imagini pozitive a celor două ţări, apelul la „soft power”, angajamentul faţă de democraţie şi valori occidentale – toate acestea sunt instrumente ale diplomaţiei. Nu trebuie să fie neapărat un domeniu „dur”, diplomaţia are şi un aspect „soft”, iar legăturile dintre oameni şi imaginea pozitivă de ţară sunt instrumente diplomatice importante.

Cum sunt relaţiile româno-australiene în acest moment? Ce ar trebui să ştim unii despre alţii din punct de vedere cultural?

Desigur, întregul spectru al artelor este important. Australia are o scenă artistică vibrantă – în muzică, arte plastice, un puternic val cinematografic (noi am participat la Bucharest Film Festival în trecut), aşadar putem promova legături între cele două scene culturale. Australia este o destinaţie foarte atractivă din punct de vedere educaţional la nivel global. Am menţionat deja că serviciile sunt o parte importantă a economiei noastre, astfel că, din punctul de vedere al educaţiei şi al serviciilor, suntem a patra destinaţie preferată de către studenţi la nivel global şi oferim o educaţie de un înalt nivel. Suntem o ţară deschisă la imigraţie, chiar dacă nu mai e vorba de o imigraţie de masă ca după cel de-Al Doilea Război Mondial: avem politici de imigrare pentru forţa de muncă calificată, avem programe pentru studenţi, avem programe umanitare pentru refugiaţi, programe pentru migraţia de afaceri. Există un mare potenţial de dezvoltare a relaţiilor.

România a fost de cealaltă parte a cortinei de fier pentru o perioadă lungă de timp, dar s-a remarcat recent prin paşi mari făcuţi pentru integrarea în comunitatea occidentală… aşa că trebuie să ne cunoaştem mai bine unii pe alţii.

La ce mai avem de lucrat în relaţiile diplomatice?

Relaţiile sunt foarte pozitive, am colaborat până acum în diverse ocazii: în Afghanistan am avut una dintre cele mai importante colaborări în planul securităţii, o misiune foarte importantă pe plan internaţional; am lucrat împreună pentru o investigare corectă a circumstanţelor incidentului aviatic în care zborul Malaysian Airlines MH17 a fost doborât deasupra Ucrainei şi aproximativ 40 de australieni şi un român şi-au pierdut în mod tragic…

Legăturile economice sunt relativ reduse în acest moment, dar văd un potenţial deosebit pe viitor. Sunt sectoare ca infrastructura, energia, agricultura în care ţara dumneavoastră are perspective deosebite, iar Australia are fonduri disponibile – avem al treilea mare fond de investiţii şi dezvoltare din lume şi suntem mereu în căutare de posibilităţi de investiţie internaţionale profitabile. Cred că suntem pe aceeaşi lungime de undă în probleme politice şi de securitate, împărtăşim perspective occidentale în multe aspecte, cooperăm în foruri internaţionale, putem promova legături creative între comunităţile creative din cele două ţări. În diplomaţia economică, comerţul şi investiţiile prezintă multe oportunităţi…

De la ce a pornit ideea evenimentului de la Bucureşti dedicat modei şi designului australian?

Aşa cum spuneam există două puternice comunităţi creative care lucrează în domeniul modei şi designului şi vrem să prezentăm o mică parte din ceea ce face Australia, ceea ce include şi conservarea meşteşugurilor tradiţionale. RMIT (Royal Melbourne Institute of Technology – School of Fashion and Design), cel care a oferit lucrările pentru expoziţia din această seară ajută la păstrarea acestor tradiţii, aşa că australienii încă ştiu cum se face un pantof, de exemplu, şi unele dintre casele de modă mari pe plan internaţional contractează artişti australieni să producă pantofi şi genţi high-end… Deci există un aspect practic al acestui eveniment.

De asemenea, RMIT produce materiale anti-înjunghiere care pot fi folosite pentru uniformele de poliţie şi cele militare. În misiunea sa, RMIT încurajează şi susţine talentele, conservă meşteşugurile tradiţionale şi le aduce în zona tehnologiilor moderne şi a inovaţiei.  Deci scopul acestui eveniment este acela de prezenta ceea ce face Australia şi de a încerca să creăm legături cu România în acest domeniu.

Cunoaşteţi designerii români, cum vi se pare scena fashion-ului românesc?

Am citit despre designerii români, le-am văzut lucrările, pe unii dintre ei i-am invitat la evenimentul din această seară şi sper să ne onoreze invitaţia. Cred că România merge pe un drum pe care a mers şi Australia: nu este un producător de modă mainstream, iar designerii români devin din ce în ce mai cunoscuţi. Există un nucleu de talent în domeniul creaţiei de modă, incluzând creaţia de modă bazată pe meşteşugurile tradiţionale, pe costumele populare româneşti.

Locuiţi de ceva vreme în Europa, aţi fost până în 2013 Ambasador în Ungaria, acum în Grecia şi ambasador delegat în Bulgaria şi România. Ce vă place în partea asta de lume, ce vă lipseşte de acasă?

E o întrebare foarte grea! Îmi place mult România, aşa cum am mai spus. Transilvania, în particular, cred că este una dintre cele mai frumoase regiuni ale ţării. Mă simt ca acasă aici pentru că oamenii sunt foarte deschişi spre Occident, iar Australia este parte din Occident, limba fiind una romanică înţeleg mai bine semnele stradale, ceea ce nu am reuşit in Ungaria şi nu reuşesc în Grecia (râde)…

Am fost foarte bun prieten cu ambasadorul român de la Budapesta, aşa că am avut ocazia să gust bucătăria şi vinurile româneşti. Îmi place în mod deosebit Feteasca Neagră…

Ce-mi lipseşte de acasă?… Ei bine, e un drum lung până acasă, nu poţi ajunge uşor înapoi, sunt 22 de ore în avion. Tinerii din Europa mi-au spus că, spre deosebire de Australia, aici trecutul este foarte important, datorită istoriei bogate a Europei (deşi avem şi noi, în Australia, vechea cultură aborigenă, însă europenii s-au stabilit la noi de-abia de 200 de ani). Avem acorduri de viză „work and holiday” cu numeroase ţări europene – nu încă şi cu România, dar lucrăm la asta! –  iar tinerii europeni pe care i-am cunoscut mi-au zis că ceea ce le place la Australia este faptul că poţi face ceea ce doreşti pentru că trecutul nu contează, iar posibilităţile sunt infinite. În plus Australia este un continent mare, cu o populaţie mică – 23 de milioane de oameni – deci este mult spaţiu. „There’s a lot of room to breathe!” (râde)

read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO