Elizabeth Holmes, drumul de la “urmaşa lui Steve Jobs” la impostoarea din Silicon Valley, condamnată pentru fraudă

7 ani a durat de la prima investigaţie a unui reporter şi până la verdict într-unul dintre cele mai mediatizate procese din ultimul deceniu, de peste ocean. Elizabeth Holmes, acum în vârstă de 38 de ani, a fost vreme de mai bine de 10 ani răsfăţata Americii. Catalogată drept un geniu în lumea biotehnologiei şi comparată frecvent cu Steve Jobs, tânăra s-a dovedit, de fapt, o maestră a înşelăciunilor.

Elizabeth Holmes, tânăra care a convins magnaţii să investească sute de milioane de dolari într-un vis

Elizabeth Holmes s-a născut în 1984 la Washington, într-o familie cu conexiuni puternice. Tatăl ei era vicepreşedintele Enron, o companie de energie care, la începutul anilor 2000, a dat faliment în urma unui scandal tot de fraudă, iar mama era parte a personalului din cadrul Comisiei Congresului American. După falimentul Enron, tatăl a ocupat, pe rând, mai multe posturi în diferite agenţii guvernamentale.

În liceu Elizabeth şi-a arătat interesul pentru programare şi, conform spuselor ei, şi-ar fi deschis şi prima afacere prin intermediul căreia vindea programe de computer universităţilor din China. Părinţii i-au angajat un meditator de mandarină, care să o ajute în comunicarea cu noii ei parteneri de afaceri, iar pe timpul verii adolescenta a urmat şi cursul de mandarină de la Universitatea Stanford, ajungând să vorbească fluent această limbă.

În 2002 a început să frecventeze cursurile de Inginerie chimică ale aceleiaşi universităţi, iar în paralel lucra ca asistent de laborator şi cercetător la Şcoala de inginerie de la Stanford. După primul an de facultate a plecat în Singapore, unde a lucrat într-unul dintre laboratoarele Institutului Genome, Agenţia pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Cercetare aflată sub patronajul Ministerului Comerţului şi Industriilor din Singapore. Aici s-a concentrat pe cercetarea SARS-CoV-1 prin analizarea mostrelor de sânge aflate în laborator.

În 2003 a depus prima ei cerere de patentare a unei invenţii, un dispozitiv purtabil pentru administrarea de medicamente, iar în primăvara lui 2004 a renunţat la facultate. Banii de şcolarizare i-a folosit ca să-şi finanţeze propria companie de tehnologie destinată sistemului de sănătate spunând că principala ei motivaţie a venit din propria frică de ace. Scopul ei era să dezvolte nişte teste de sânge atât de performante încât să poată obţine rezultate la analize complexe cu numai câteva picături de sânge.

Tânăra îşi împărtăşise deja ideea cu unul dintre profesorii ei de la Stanford, înainte să renunţe la şcoală. Acesta i-a spus că ceea ce vrea este imposibil de realizat şi i-a explicat şi de ce. Holmes nu a renunţat şi a mers să discute şi cu alţi profesori în medicină. Toţi i-au dat acelaşi răspuns. Nici asta nu a scos-o de pe drumul ei. Ba mai mult, a reuşit să-l convingă pe mentorul său de la Stanford, decanul Şcolii de Ingineri, să-i sprijine ideea.

Theranos, compania care a ajuns să valoreze 9 miliarde de dolari fără să producă nimic viabil

Holmes şi-a redenumit compania Theranos (o combinaţie între cuvintele terapie şi diagnostic), iar Channing Robertson, decanul de la Stanford, a devenit primul membru al Consiliului de administraţie. Tot el a fost cel care a prezentat-o pe Holmes primilor investitori.

Admiratoare a lui Steve Jobs, tânăra i-a preluat stilul simplu de a se îmbrăca, aşa că era frecvent văzută cu pulovere pe gât de culoare neagră. Ba chiar se spune că îşi îngroşa vocea în mod voit, ca să aibă mai multă prestanţă în faţa investitorilor şi să le dea mai multă încredere.

La finalul lui decembrie 2004 Elizabeth Holmes strânsese deja 6 milioane de dolari, o sumă infimă însă pentru ambiţiile grandioase ale tinerei. 6 ani mai târziu, capitalul de risc al companiei Theranos era de 92 de milioane de dolari, iar tânăra părea de neoprit. În iulie 2011 ajunge să-i fie prezentată fostului secretar de stat George Shultz. După o întâlnire de 2 ore acesta se alătura Consiliului de Administraţie, iar Holmes era recunoscută ceva mai târziu drept omul care a reuşit să formeze cel mai strălucit CA din istoria companiilor americane. Magnatul media Rupert Murdoch şi mogulul Larry Ellison sunt doar 2 dintre cei care au investit sume colosale în compania care vindea vise împachetate frumos.

În timp ce realizările companiei erau ţinute la secret, pentru ca nicio informaţie să nu ajungă la concurenţă, fondatoarea companiei ajungea adulata Americii. A apărut pe coperţile celor mai mari reviste din lume: Fortune, Forbes, The New : Fortune, Forbes, The New York Styles Magazine, Inc. şi era descrisă drept un fenomen al biotehnologiei şi al capetelor luminate din Silicon Valley. Theranos era evaluată la 9 miliarde de dolari şi depăşea 400 de milioane de dolari în ceea ce priveşte capitalul de risc.

Începutul sfârşitului pentru Theranos

Un pont primit de jurnalistul John Carreyrou de la The Wall Street Journal a dat startul unei investigaţii ce avea să se întindă pe câteva luni de zile. Acesta aflase de la un expert în medicină că celebrul dispozitiv Edison de testare a sângelui pare suspicios, aşa că a început să cerceteze. A reuşit să obţină mai multe documente de la un fost angajat al Theranos, dar Holmes a aflat de investigaţie. A pornit o campanie virulentă, presărată cu acţiuni în justiţie şi ameninţări financiare, împotriva jurnalistului, a ziarului şi a celui care a furnizat documentele, menită să oprească publicarea.

În ciuda ameninţărilor, în octombrie 2015 articolul este publicat şi scoate la lumină dovezi care arată că Edison furnizează rezultate eronate la testele de sânge şi că, de fapt, compania a folosit produsele altor companii pentru cele mai multe dintre testări. A urmat o serie de articole adunate apoi într-o carte, Bad Blood: Secrets and Lies in a Silicon Valley Startup, în care a detaliat întreaga investigaţie în cazul Theranos.

Holmes a continuat să îşi vândă visul şi să promită date care să arate reuşitele companiei. Într-o declaraţie pentru CNBC spunea că:

Asta se întâmplă atunci când munceşti ca să schimbi lucrurile. Mai întâi spun despre tine că eşti nebun, apoi se luptă cu tine şi apoi, dintr-o dată, schimbi lumea.

Era însă doar începutul problemelor pentru cea care se dovedea mai pricepută la publicitate decât la biotehnologie. În ianuarie 2016 o agenţie federală din cadrul Departamentului de Sănătate trimitea o scrisoare de avertisment companiei Theranos după o inspecţie în laboratorul din California. În scrisoare se vorbea despre neregulile descoperite în ceea ce priveşte competenţele angajaţilor, procedurile şi echipamentele folosite. Reprezentanţii agenţiei propuneau suspendarea pentru 2 ani a lui Holmes din conducerea şi operaţiunile companiei. Tânăra şi-a continuat însă rolul şi s-a arătat devastată de faptul că nu a descoperit ea mai devreme toate aceste nereguli. A promis, în acelaşi timp, că laboratorul va fi reconstruit de la 0 cu ajutorul unui consiliu medical de excepţie.

11 capete de acuzare pentru Elizabeth Holmes

În iulie 2016 Holmes a primit decizia de suspendare, la pachet cu încheierea mai multor parteneriate puternice pe care le dezvoltase în ultimii ani. A primit apoi ordin să oprească utilizarea unuia dintre dispozitivele principale dezvoltate de companie, iar în 2017 Theranos a fost dat în judecată de statul Arizona pentru că ar fi vândut 1,5 milioane de teste ascunzând sau reprezentând greşit fapte importante legate de acestea. Acest proces s-a încheiat rapid după ce compania a acceptat să plătească costurile testelor, precum şi amenzile şi tarifele avocaţilor, în total – 4,65 milioane de dolari.

În iunie 2018 Elizabeth Holmes şi fostul preşedinte Theranos, Ramesh Balwani au fost trimişi în judecată pentru 11 capete de acuzare, printre care se numără frauda electronică şi conspiraţia pentru a comite fraudă împotriva investitorilor.

30 de martori au adus procurorii de-a lungul procesului, toţi vorbind despre faptul că Homes ştia foarte bine că celebrul produs Edison este un fals. Mai mulţi directori de laborator au mărturisit că i-au atras atenţia tinerei despre defectele tehnologiei promovată de Theranos, dar că au primit instrucţiuni clare să ignore aceste probleme.

Apărarea a încercat să convingă juriul cu ajutorul emoţiilor. A prezentat-o pe Holmes drept o femeie de afaceri motivată şi dedicată 100% companiei sale, o femeie care a reuşit să ajungă în top într-o lume dominată de bărbaţi. Holmes a recunoscut că a greşit, dar a susţinut că nu a fraudat pe nimeni în mod conştient. Mai mult, şi-a acuzat fostul partener de afaceri şi nu numai, pe Ramesh Balwani, că ar fi abuzat-o emoţional şi sexual. Rămasă însărcinată în timpul procesului, o parte din public s-a grăbit să o acuze că inclusiv acest gest a fost făcut doar pentru a impresiona juriul.

Ce-i drept, juriul a găsit-o nevinovată pentru 4 dintre acuzaţii, legate de fraudarea publicului. Alte 3 acuzaţii au rămas fără verdict pentru că membrii acestuia nu au reuşit să ajungă la un consens. A fost însă declarată vinovată pentru 3 acuzaţii de fraudă electronică cu privire la unii dintre investitorii Theranos şi una de conspiraţie în vederea comiterii unei fraude electronice, acuzaţii pentru care riscă o condamnare de până la 80 de ani de închisoare. Experţii spun că, cel mai probabil, va primi cu mult mai puţin. Până la anunţarea condamnării însă Holmes a plătit o cauţiune de 500.000 de dolari ca să poată sta în propria casă.

Citeşte şi: Fondatorii Intel. Pionierii din Silicon Valley, oamenii care au dat startul revoluției digitale – LIFE.ro