Familia Chihaia a privit drama vieții ca pe o misiune: Și-au pierdut copilul din cauza unui cancer nemilos, apoi au donat un aparat în valoare de 120.000 Euro spitalului unde anual, peste 80 de copii sunt diagnosticați cu cancer

Alexandra Chihaia: „Uneori, în timpul unei activități, sunt părinți care ne caută cu privirea înlăcrimată și ne mulțumesc”

După donație, câți părinți v-au căutat să vă mulțumească?

Alexandra: Mereu după activitățile pe care le desfășurăm pe secție, avem feedback pozitiv din partea părinților care ne mulțumesc pentru că le-am adus copiilor zâmbetul chiar și pentru o scurtă perioadă de timp. Uneori, în timpul unei activități, sunt părinți care ne caută cu privirea înlăcrimată și ne mulțumesc. În acele momente, sufletul meu țopăie de bucurie și știu că facem bine ceea ce facem.

Dragoș: După fiecare mic gest pe care noi sau Asociația Conventus Mirabilis îl face pentru copiii aflați la tratament, la Spitalul de urgență pentru copiii „Sfâta Maria ” din Iași, primim mulțumirea părinților prin intermediul rețelelor de socializare, dar cel mai „Mulțumesc!” este zâmbetul copiilor când avem diferite activități pentru ei.

V-ați simțit vreodată ca niște părinți aleși de Divinitate?

Alexandra: Dumnezeu nu îți dă mai mult decât poți duce. Am auzit foarte mult acest lucru. Credeam că ne spune lumea doar ca să vorbească ceva. Sincer, acum cred că aveau dreptate. A știut că putem duce și moartea copilului dar și întoarcerea în locul unde am primit cel mai crunt diagnostic. Am momente când intru pe secția de oncologie și mă simt ca acasă.

Dragoș: Drumul pe care Dumnezeu ne-a oferit posibilitatea să mergem nu a fost și nu este unul deloc ușor, iar a avea mândria că suntem aleși de divinitate nu cred că este util pentru cât de mult este de muncă în interacțiunea cu cadrele medicale, cu autoritățile și cu alți oameni care pot ajuta la îmbunătățirea tratamentului oferit copiilor diagnosticați cu cancer.

Alexandra Chihaia: „Uneori, e greu și a face bine dar, așa cum Călin a luptat până în ultimul moment, așa și noi suntem puternici și mergem mai departe”

Cum este viața dumneavoastră acum?

Alexandra: Doi adulți, un copil și un înger. Un copil care mult timp m-a întrebat de ce a trebuit să plece fratele lui dintre noi pentru că el îl iubea și îl dorea lângă el. Cred că m-a durut mai mult durerea lui decât durerea mea. Doi adulți mai uniți ca înainte, mai puternici, mai doritori de a face bine. Uneori, e greu și a face bine dar, așa cum Călin a luptat până în ultimul moment, așa și noi suntem puternici și mergem mai departe.

Dragoș: Ne împărțim între viața de familie în care încercăm să-i oferim lui Iustin cele necesare și o educație bună, înconjurat de iubirea noastră, activitățile și proiectele Asociației Conventus Mirabilis și serviciu.