Hărțuirea psihologică: cum o recunoști și ce măsuri poți lua ca să o oprești

Hărțuirea psihologică este la fel de rea ca și cea fizică. Neavand însă semne vizibile, trauma fiind una mentală, este mai greu de identificat. Începând cu 2018, în Romania hărțuirea pshihologică se pedepsește cu amendă contravenţională cuprinsă între 3.000 şi 10.000 de lei. Legea spune că prin acest termen înțelegem “orice comportament necorespunzător care are loc într-o perioadă, este repetitiv sau sistematic și implică un comportament fizic, limbaj oral sau scris, gesturi sau alte acte intenționate și care ar putea afecta personalitatea, demnitatea sau integritatea fizică ori psihologică a unei persoane”.

Vezi și: Când e cel mai bun moment să îți schimbi locul de muncă

Ce este hărțuirea psihologică și cum să ne dăm seama dacă suntem victimele ei

Hărțuirea psihologică, sau mobbing, este un comportament ostil sau negativ al unei persoane sau a mai multora îndreptat către o a treia. Comportamentul este repetitiv și sistematic, pe o perioadă mai lungă de timp, și e menit să atace sau să umilească “victima”, să o izoleze sau să o excludă. Cel mai adesea hărțuirea psihologică este întâlnită la locul de muncă. Când vin la job, oamenii nu o fac numai pentru bani, ci și ca să se simtă bine, pentru buna lor funcționare mentală și emoțională. La fel de importantă ca banii este și satisfacția de a face lucruri remarcabile la job, de a fi apreciat de superiori și colegi și de a avea relații bune cu aceștia. Dar în momentul în care un angajat este ținta constantă a ironiilor și răutăților, acesta își pierde încrederea în sine și plăcerea de a mai veni la job. Hărțuirea psihologică la locul de muncă poate arunca victima în brațele depresiei.

Teroarea psihică, șicanarea constantă, chiar și hărțuirea sexuală sunt toate componente are hărțuirii psihologice. Această formă de bullying poate apărea și la scoală, la cluburile sportive, în penitenciare, pe internet etc. Hărțuitorul poate fi șef sau coleg.

Cum poate fi exercitată hărțuirea psihologică

Ca să iți dai seama mai bine daca ești sau ai fost pe post de victimă a unui hărțuitor, iată câteva exemple de hărțuire psihologică:

– Atacuri sau remarci jignitoare repetitive la adresa ta
– Glume la adresa ta sau la adresa muncii tale, făcute constant (aici sunt o gamă largă – glume cu tentă sexuală, legate de identitatea de gen, rasă, cultură, religie, educație, situație financiară etc)
– Hărțuire sexuală – atingeri nepotrivite, comentarii și glume cu tentă sexuală sau chiar propuneri indecente
– Excluderea ta dintr-un grup de lucru din care faci parte, pentru a te opri să îți faci treaba
– Intimidare (te face să te simți mai puțin important și subapreciat)
– Primirea unor task-uri neimportante la job sau care nu au legătură cu treaba ta
– Primirea unor task-uri imposibil de realizat în deadline-ul primit
– Primirea unor taskuri care să te țină adesea peste program la birou
– Nu primești informații necesare pentru îndeplinirea taskurilor
– Atacuri fizice (împins, apucat de braț), amenințări
– Ești pus să faci lucruri degradante, umilitoare ca să te accepte în echipă
– Ești discreditat prin răspândirea de zvonuri false
– Ești constant întrerupt când încerci să îți spui punctul de vedere
– Izolarea victimei de restul echipei
– Refuzarea oricărui contact cu persoana respectivă (ignorarea totală)

Ce poți face în caz de hărțuire psihologică

În cazul în care ești victima hărțuirii psihologice, trebuie să faci orice este posibil pentru a ieși din aceasta situație periculoasă pentru sănătatea ta mentală. În mod normal angajatorul ar trebui să aibă grijă că așa ceva să nu se întâmple la job, însă uneori trebuie să iei tu inițiativa.

Încearcă să vorbești cu o persoană apropiată despre acest lucru. Un prieten, un psiholog sau chiar un coleg de la job cu care te înțelegi mai bine. Evită izolarea.

Spune-i agresorului clar că te deranjează comportamentul lui și să înceteze imediat.

Interesează-te dacă poți să faci o plângere anonimă la job.

Du-te la superiorul tău și fă o plângere. Daca superiorul e cel care te hărțuiește, du-te la Resurse Umane.

Dacă hărțuirea psihologică nu încetează, poți face plângere penală.