Iulia Jiva trăiește în Constanța, este antreprenor și a dezvoltat o afacere în care personalizează peruci dar creează și tot soiul de accesorii și personalizări ale părului, este voluntar MagiCAMP și pentru beneficiarele organizației a lucrat perucile-dispozitiv medical, mai ușoare, mai minuțios cusute, testate dermatologic.
Acum, Iulia s-a alăturat campaniei MagiCAMP, „Capul sus!” și militează pentru transformarea perucilor în dispozitive medicale recunoscute de Casa de Asigurări de Sănătate și compensate.
De ce te-ai implicat în campania de strângere de fonduri pentru perucile beneficiarelor MagiCAMP?
Iulia Jiva: E un ajutor, nu doar o idee bună, de-asta mi s-a părut necesar să mă implic și eu. Acolo unde nevoia o cere, iar posibilitățile sunt reduse nu mai vorbim despre idei bune, ci despre „ce putem face?”. Și dacă putem face ceva pentru a schimba starea de fapt, e mai mult decât o idee bună.
Argumentează-mi puțin, te rog! Noi știm că perucile sunt accesibile. Din ce moment ele nu mai sunt așa?
Iulia Jiva: Accesibile pe piață sunt perucile fashion, lucrate la mașină, care nu respectă niște norme ale Uniunii Europene sau ale dispozitivelor medicale. Când vorbim despre perucile sau produsele capilare ca dispozitive medicale, ne uităm la altă categorie de peruci și de alte prețuri, fiindcă sunt lucrate manual, sunt foarte fine și testate dermatologic. Această categorie nu este foarte accesibilă, din păcate, fiindcă prețurile sunt mari, iar producția lor cere timp. Nu doar materialul costă foarte mult, ci manopera în sine. Când ai o perucă cu monofilament, de exemplu, adică în partea superioară părul este introdus ca la implant și înnodat fir cu fir. În loc de o perucă ce se face în 10 minute la mașina de cusut, avem una care se face într-o săptămână sau două. Depinde de cât de mult este lucrată manual.
În alte țări, aceste produse din categoria medicală sunt compensate de stat și suportă o coplată. Fiindcă oamenii au nevoie de un sprijin în acest demers.
Ce le face dispozitive medicale?
Iulia Jiva: Materialele și modul de lucru. Spre deosebire de o perucă fashion, care poate fi cusută cu ațe mai rigide, cu elastice mai rugoase, chiar cu silicon deasupra, o perucă medicală nu va avea materiale plastice în ea, cu excepția părului sintetic, care este un acrilic, va avea zone moi, antiderapante și zone aerisite. Sunt create după circumferința capului, fiindcă circumferințele perucilor jonglează de la 50 la 58, în funcție de forma capului. Doar casele mari de peruci pot crea astfel de produse și este vorba și de greutate. Sunt atât de finuțe și lucrate manual, de greutate mică, fiindcă vor fi purtate toată ziua, deci trebuie să fie ușoare. Au undeva până la 100 de grame, iar cele scurte și lucrate manual pot avea până la 60-70 de grame. Deci nu o simți pe cap, devine parte din tine, ca o proteză a scalpului.
Nu poți purta 10 ore pe zi o perucă neaerisită, aspră și pusă direct pe piele.
În chimioterapie nu rămâi doar fără păr, ci și scalpul este sensibilizat. Deci nu poți pune pe cap orice îți este la îndemână. Iar dacă vorbim despre alopecie, afecțiune care durează toată viața și în urma căreia fetele se confruntă cu căderea parțială sau totală a părului, planurile se fac deja pentru o perioadă foarte lungă de timp. Pentru aceste persoane, perucile sunt create în așa fel încât să poată fi lipite, să poată dormi cu ele, să poată avea o viață normală, să poată merge la piscină și așa mai departe. Dar aceasta se face prin pre-comandă și este cu atât mai costisitoare. Cine și-o poate permite? Așa încât fetele apelează la tot ce este mai ieftin pe piață.
Care este impactul pierderii părului?
Iulia Jiva: Dacă părul este rama înfățișării noastre și una dintre cele mai importante trăsături pe care le avem, în momentul în care apare o boală cum este cancerul, nici răul de la medicație, nici gândul că este o afecțiune extrem de gravă nu ne afectează așa cum o face căderea părului. Asta am văzut la doamnele și domnișoarele sau fetițele care ajung la mine. Îmi spun: „mi-e rău, beau apă și-mi trece, dar eu cum să mă văd așa? Cum să mă vadă copiii mei așa? Mă văd în oglindă și nu mă recunosc.”
Căderea părului creează un efect vizibil al bolii, așa încât, pe lângă resursele de a accepta această imagine nouă, fata va căuta resurse emoționale să explice celor din jur de ce a rămas fără păr, care e diagnosticul și așa mai departe. Sunt și persoane puternice care au păstrat părul scurt, care au trecut mai ușor peste această pierdere, dar sunt puține. Vedem foarte puține persoane cărora nu le pasă de păr, dar majoritatea au un declic.
Ți s-a întâmplat vreodată să rămâi fără păr?
Iulia Jiva: Eu am un păr foarte rar și întotdeauna a fost așa. Pentru mine păr bogat a fost asociat tot timpul cu o perucă. Așa încât eu pot să găsesc într-o perucă înfrumusețare, stare de încredere, priviri admirative.
Cum ai început tu să dezvolți un business cu peruci?
Iulia Jiva: A început, cum multe au făcut-o, dintr-o frumoasă întâmplare. A venit cineva și mi-a cerut o perucă. Am realizat destul de repede cât de frumoase sunt. Apoi am început să aduc mai multe modele, mai multe stiluri, le-am pus pe un blog unde mai scriam eu și au început să apară și cererile.
Ce m-a motivat pe mine, de fapt? După ce am ales câteva peruci pe care le-am testat, le-am purtat și despre care am vorbit ca un om care a înțeles experiența și o poate împărtăși, a ajuns la mine o doamnă care și-a găsit exact peruca și coafura care o reprezenta. Se simțea ea însăși în acea imagine. A început să plângă, m-a luat în brațe și a zis: „Mulțumesc că exiști!”. Acela a fost momentul în care mi-am dat seama că nu pot să nu fac mai mult, mai ales că știam că la noi în țară nu există opțiuni, că ne lipsesc tot felul de oportunități. Și am continuat. Acum am un studio unde nu fac doar peruci, ci tot soiul de personalizări legate de podoaba capilară.
Pe aceeași temă
Citește mai multe
