Ce cărţi vă interesează la Gaudeamus? Ce titluri? Ce autori sunt la modă? Cine, ce mai citeşte? Marius Chivu, redactor Dilema Veche & iocan ne-a oferit răspunsurile de care aveam nevoie. Ba, mai mult, ne-a spus şi ce cărţi nu ar trebui să lipsească din bagajul nostru de vacanţă. O vacanţă pe o insulă, undeva foooarte departe. Sau una petrecută acasă, pe canapea. Vacanţă să fie!
Marius Chivu, ce titluri/autori te intereseaza la această ediţie a Târgului Gaudeamus şi de ce?
Pfuai, ce întrebare! Încerc un fel de enumerare la grămadă, supus capriciilor momentane ale memoriei: Radu Pavel Gheo, Charles Bukowski, Ioana Pârvulescu, Bill Bryson, Ian McEwan, Svetlana Cârstean & Athena Farrokhzad, Haruki Murakami, Mihail Şişkin, Julian Barnes, Emil Brumaru, Elena Ferrante, Marlon James, J.M. Coetzee, Javier Marías… De ce? Pentru că sînt buni şi vreau să le citesc şi aceste cărţi noi. Iar Gaudeamus, care e un fel de mall al editurilor, unde cărţile se vînd la preţ redus, este locul perfect să-mi fac stocul de iarnă.
Ce carte citeşti acum?
Freeman`s, revista-antologie editată de John Freeman şi tradusă la noua editură Black Button Books, unde 30 de scriitori din toată lumea, premiaţi cu Nobel, Pulitzer şi National Book Award, scriu despre familie. Dacă te interesează sau eşti sensibil la această temă, Freeman`s este o lectură esenţială.
Marius, ce mai citim? Dacă ar fi sa-mi fac un pachet de 5 cărţi pe care să le citesc în această iarnă, care ar fi acelea?
În primul rînd, iocan, revista de proză scurtă (Editura Vellant), pentru că oferă cele mai vii şi mai interesante mostre de proză românească nouă – aici găseşti următorul val de prozatori români! Puritate de Jonathan Franzen, cel mai nou roman al celui mai în vogă romancier american al momentului. Prietena mea genială & Povestea noului nume, primele două romane traduse din Trilogia Napoletană a misterioasei Elena Ferrante (Editura Pandora M). Cartea de poezie scrisă la două mîini de două poete pe care le admir enorm pe fiecare în parte: românca Svetlana Cârstean & suedeza de origine iraniană Athena Farrokhzad, Trado (Editura Nemira) şi 1927. O vară care a schimbat lumea de Bill Bryson (Editura Polirom), unul dintre jurnaliştii mei favoriţi.
Ai lansat „Trei saptamâni în Anzi”, asta după ce ne-ai oferit „Trei săptămâni în Himalaya”… Ce te atrage pe tine la munţii acestia mult prea înalţi?
Am spus şi cu altă ocazie, am scris şi în carte că, de cînd cu low-cost-ul, internetul şi tehnologia unui banal smartphone, diversitatea s-a redus, iar lumea pare tot mai familiară: îmbrăcăm aceleaşi haine, consumăm aceeaşi cultură, citim aceleaşi ştiri. Munţii mă scot din reperele globale obişnuite, mă aduc din nou în faţa ignoranţei, imprevizibilului, efortului. Plec departe pentru că vreau să-mi pun la încercare puterile şi simţurile; caut să-mi împrospătez privirea şi reflecţiile despre lume; îmi dau singur un fel de refresh.
În ce alti munţi ţi-ai petrece încă trei săptămâni?
În Urali, pe Kilimanjaro, în Alaska…
Fie datorită Nobelului dat lui Bob Dylan, fie datorită dispariţiei lui Leonard Cohen, poezia a revenit pe buzele oamenilor. Ţi se pare şi ţie că există un vibe special? E nevoie de senzaţional pentru ca poezia să trăiască?
Poezia e în sine indestructibilă. Poezia trăieşte şi e bine merci. Edituri precum Cartea Românească, Tracus Arte, Casa de pariuri literare, Casa de Editură Max Blecher, Charmides, Nemira, Cartier ş.a. publică poezie constant, peste o sută de cărţi de poezie bună şi foartre bună pe an (şi nu exagerez); există reviste formidabile de poezie, precum Poesis International şi Zona Nouă. Aşa că, întrebarea este dacă noi putem trăi la nivelul poeziei care se scrie şi care ne înconjoară. Dacă acordăm suficient timp poeziei pentru a ne întreţine gîndirea, imaginaţia şi sentimentele. E foarte bine că ascultăm poezia cîntată a unor Dylan şi Cohen (uneori involuntar, pentru că se dă la radio), însă cînd am deschis ultima dată o carte de poezie şi am căzut pe gînduri sau ne-a pătruns misterul şi frumuseţea cuvintelor potrivite?
