Mihai Şora, unul dintre cei mai activi și influenți intelectuali români a plecat de printre noi la vârsta de 106 ani.
Pe lângă opera sa impresionantă și o pauză de 20 de ani de la publicarea unei cărți, filozoful a devenit erou pentru tânăra generație și nu doar pentru pozițiile sale politice în mediul online cât şi pentru activitatea civică în stradă. Mihai Șora este cel care a participat la protestele din 2017, faţă de ordonanţele de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codurilor penale, celebra OUG 13.
Cine a fost filosoful Mihai Șora
Mihai Șora s-a născut pe 7 noiembrie la Ianova, Remetea Mare, județul Timiș, în timpul Austro-Ungariei. A fost al doilea fiu al preotului Meletie Șora și al Anei Șora.
A studiat filosofie la Universitatea din București (1934–1938), potrivit Wikipedia. I-a avut ca profesori, printre alții, pe Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu, iar la seminar l-a avut ca asistent, timp de trei ani, pe Mircea Eliade. Mihai Șora a obținut o bursă din partea Institutului Francez din București în 1938 (concomitent cu Eugène Ionesco).
A părăsit Parisul aflat sub ocupație germană în 1940 și a ajuns în Grenoble, unde, sub îndrumarea lui Jacques Chevalier, a realizat o teză de doctorat despre opera lui Blaise Pascal.
100 de ani. Aceasta era vârsta lui Mihai Șora atunci când transmitea live desfășurarea protestelor din Piaţa Victoriei.
Înainte de împlinirea vârstei de 100 de ani, în septembrie 2016, Mihai Şora a fost decorat de preşedintele Klaus Iohannis, alături de Neagu Djuvara, cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler.
La gala Romanian PR Award, în noiembrie 2016, Mihai Şora a primit premiul ”Comunicator of the Year”, diplomă despre care spunea că l-a surprins, el considerându-se ”Tăcerea însăşi”.
După Revoluţia din 1989, Mihai Şora a fost unul dintre cei care au pus bazele Grupului pentru Dialog Social și a fost primul ministru al Culturii.
Între 1939 şi 1948, a locuit în Franţa şi a fost cercetător la „Centre National de la Recherche Scientifîque” din Paris, din 1946 până în august 1948.
A debutat cu volumul ”Du dialogue interieur/ Despre dialogul interior”, la Gallimard, în 1947.
În 1938, a obținut o bursă la Paris, apoi la Grenoble unde și-a dat doctoratul. Rămâne în Franța până în 1948, când se întoarce în țară să își vadă părinții, însă, autoritățile comuniste nu i-au mai permis să se întoarcă în Franța, unde se afla soția și cei doi copii.
Ulterior, aceștia au venit și ei în România.
Citește și: Mihai Şora transmite un mesaj puternic pe facebook, la împlinirea a 101 ani
Timp de 20 de ani, Mihai Șora nu a mai publicat vreo carte
După revenirea în ţară, din toamna anului 1948, până în decembrie 1950, a fost referent de specialitate III, la Ministerul Afacerilor Externe, în cadrul Serviciului de presă. În decembrie 1950 a fost „eliberat din funcţie” pentru „origine socială nesănătoasă”.
În perioada ianuarie 1951- mai 1954 a fost angajat la Editura în limbi străine de pe lângă Institutul Român pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea, la redacţia publicaţiilor literare.
Din iunie 1954 până în toamna anului 1957 a fost redactor-şef adjunct, apoi redactor-şef la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă.
A fost numit apoi, director al producţiei editoriale, în cadrul Direcţiei Generale a Editurilor, funcţie pe care a îndeplinit-o până în primăvara anului 1959.
Ca redactor-şef al ESPLA (compartimentul „Moştenirea literară”), a iniţiat multiple proiecte editoriale, între care a regândit din temelii colecţia „Biblioteca pentru toţi’”.
Mihai Şora a înfiinţat colecţiile „Scriitori români” şi seria de opere complete a scriitorilor Tudor Arghezi şi Mihail Sadoveanu.
În perioada noiembrie 1969-mai 1970 a fost redactor la Editura Enciclopedică, după care, până în vara anului 1977, a îndeplinit, în cadrul Ministerului Învăţământului, funcţia de director al bibliotecilor de învăţământ.
În ultimii ani, trecutul lui Mihai Șora a stârnit controverse în rândul unor intelectuali români care i-au reproșat apropierea de regimul comunist.
Activitatea după căderea comunismului
A fost ministru al învăţământului, în primul guvern democratic provizoriu, o lună.
A demisionat din guvern după ce a protestat public faţă de mineriada din 13-15 iunie 1990.
A fost membru al Grupului pentru Dialog Social, de la înfiinţarea acestuia, din 30 decembrie 1989, dar şi membru fondator al „Solidarităţii universitare” şi al Asociaţiei „România viitoare” şi al „Alianţei Civice”, al cărui preşedinte a fost între 1990-1991.
În anul 1992 a devenit membru al Partidului Alianţei Civice.
A fost ales vicepreşedinte al Partidului Alianţei Civice pentru un an de zile şi preşedinte al Curţii de onoare şi demnităţi a PAC.
Mihai Şora a publicat „Sarea pământului” (1978, 2006), „A fi, a face, a avea” (1985, 2006), „Eu şi tu şi el şi ea… sau dialogul generalizat” (1990, 2007), „Despre dialogul interior” (1995), „Firul ierbii” (1998), „Filosoficale. Filosofia ca viaţă” şi „Câteva crochiuri şi evocări” (2000), „Mai avem un viitor? România la început de mileniu” (în dialog cu Sorin Antohi, 2001), „Locuri comune” (2004), „Clipa şi timpul” (2005), „Despre toate şi ceva în plus. De vorbă cu Leonid Dragomir” (2005, 2006 – ediţie revăzută şi adăugită).
Eroul protestelor anti-PSD
La începutul lunii octombrie 2019, Mihai Șora s-a trezit într-un scandal controversat, după ce a acceptat să fie personaj e în clipul comercial făcut de Emag la aniversarea celor 30 de ani de la căderea comunismului. Sloganul nu lăuda produsele sau prețurile societății care a plătit filmulețul, ci îi spune celui care privește că libertatea nu trebuie luată ca pe un dat, ci „trebuie păstrată”.
Ulterior, filozoful a fost acuzat de ipocrizie și i-a fost amintit de relația sa cu comunismul și cu Ana Pauker, una dintre cele mai detestate figuri ale instalării comunismului cu chip stalinist în România.
Filosoful spunea că nu îi place să dea sfaturi de viață, să facă liste cu reguli, pentru că nu credea că are autoritate pentru așa ceva și pentru că „legea morală este de căutat în tine, la fel cum cerul este deasupra ta”.
„E frig fără tine, iubitule”
Deși îi despărțeau 56 de ani, filosoful Mihai Șora și poeta, eseista și traducătoarea Luiza Palanciuc au fost trup și suflet, dar și în acte. Cei doi au trăit o frumoasă poveste de dragoste și s-au căsătorit în 2014.
„Iubirea, în formele ei cele mai diverse, este un lucru care trebuie să ne acompanieze viaţa de la început până la sfârşitul ei. Există în fiecare viaţă atâta lumină cât capacitate dai iubirii. Iubirea îmbrăţişează din capul locului întreaga lume”, spunea filosoful într-una dintre postările sale.
Decesul filosofului a fost anunțat sâmbătă seară, 25 februarie 2023 pe pagina de socializare de cea care i-a fost alături în ultimele clipe.
Pe pagina sa de socializare a fost postat un mesaj emoționant.
„Iubitule,
ai fost fericire pură: nu doar un om frumos, ci Frumusețea însăși, credința, nădejdea și dragostea, cum spune cuvântul apostolic. Și niciodată nu-ți voi fi îndeajuns de recunoscătoare pentru tot ce mi-ai dăruit timp de aproape două decenii. Tu m-ai scos de pe șinele destinului meu și m-ai legat ireversibil și armonios de al tău, cu o grație de care numai tu erai capabil și pe care nu mulți pământeni o pot cuprinde cu mintea sau cu inima.
Încă nu știu cum va arăta ziua de mâine, nici toate cele care vor urma. E dincolo de puterea mea de acceptare. Unii oameni ar trebui să trăiască veșnic – nu numai în Rai, unde, negreșit, tu vei sta, ci și pe punctul acesta albastru, boțul de apă și humă care plutește în spațiu și pe care opt miliarde de alte făpturi omenești – dar niciuna ca tine – conviețuiesc, se ceartă sau se iubesc, se războiesc ori își sunt – unele, altora – sprijin.
E frig fără tine, iubitule.
Aziul”
Sursa foto: Facebook Mihai Sora
Pe aceeași temă
Citește mai multe
