Austria a declarat lockdown național în încercarea de a preveni numărul îmbolnăvirilor și de a scădea presiunea de pe sistemul sanitar. La polul opus, Franța, a luat din timp măsuri, încă de vara trecută când a solicitat pașaportul verde pentru accesul cetățenilor în spațiu public. Care este cea mai eficientă măsură? Și ce soluție vor alege celelalte state europene?
Pentru o vreme, în perioada cea mai gravă a pandemiei de anul trecut, guvernele europene au părut în mare parte să ajungă la un consens. Cu câteva excepții (cum ar fi Suedia), țările din regiune și-au blocat economiile, ținând oamenii acasă în încercarea de a încetini ritmul infectării cu noul coronavirus. În timp, susținut de vaccinuri abundente, continentul a cunoscut o reluare a normalității: restricțiile de sănătate publică s-au relaxat, iar călătoriile s-au reluat.
Valul patru al pandemiei duce către un lockdown generalizat?
Dar, pe măsură ce temperaturile scad și pe măsură ce cazurile în creștere plasează Europa din nou în epicentrul pandemiei, continentul este din nou forțat să se confrunte cu măsuri mai dure într-o încercare disperată de a atenua presiunea asupra spitalelor. De data aceasta, însă, țările europene nu mai sunt într-un acord larg cu privire la cea mai bună cale de urmat.
În timp ce mai multe țări au urmat exemplul Franței prin implementarea pașapoartelor verzi ca o modalitate de a încuraja oamenii să se vaccineze, altele sunt gata să urmeze alternativa recent stabilită de Austria, care, în această săptămână a instruit milioane de oameni să rămână acasă, cu excepția activităților esențiale, cum ar fi mersul la muncă, la cumpărături sau la medic. Spre deosebire de lockdown-urile naționale anterioare, însă, restricțiile se aplicau doar unui segment al populației: cei nevaccinați. Guvernul austriac a făcut un pas mai departe, anunțând că restricțiile se vor extinde și la restul populației pentru maximum 20 de zile începând de săptămâna aceasta și că vaccinarea va deveni obligatorie încă din februarie.
Două modele de urmat, același rezultat: creșterea numărului de vaccinați
Scopul ambelor modele este în cele din urmă același – de a vaccina mai mulți oameni – dar diferențele sunt esențiale. În Franța, vaccinarea este puternic încurajată, deși nu este neapărat necesară. În cadrul sistemului său de vaccin-pașapoarte, cei nevaccinați pot accesa în continuare spațiile publice dacă pot face dovada că s-au recuperat recent după o infecție cu COVID-19 sau au un test COVID negativ. În Austria, opusul a devenit acum adevărat: nu numai că persoanelor nevaccinate (cu excepția celor care s-au recuperat recent de COVID și a copiilor sub 12 ani) li se interzice accesul în spațiile publice chiar și după încheierea lockdown-ului național, riscând amenzi de până la 1.450 de euro dacă nu se conformează, dar în curând vor fi supuse unor repercusiuni legale dacă refuză să se vaccineze.
Citește și: Vaccinarea anti-COVID, între libertăţi, restricţii şi acuzaţii de discriminare
Întrebarea cu care se confruntă guvernele din Europa și din alte părți este care abordare se va dovedi cea mai eficientă. Prin evidențierea celor nevaccinați, Austria poate reuși să-și crească rata de vaccinare, dar riscă, de asemenea, să conducă și mai mult la scepticismul față de vaccin.
Ce înseamnă lockdown și noile restricții din Austria?
În Austria, cei nevaccinați reprezintă încă o proporție considerabilă din populație. Aproape o treime din țară, sau aproximativ 2 milioane de oameni au ales să nu se vaccineze, rezultând una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare din Europa de Vest. Între timp, țara continuă să bată recorduri pentru cazurile raportate zilnic, la fel ca unitățile de terapie intensivă din unele părți ale țării care sunt aproape de capacitatea maximă.
Citește și: Vaccinare împotriva COVID-19. Speranţă, teorii conspiraţioniste şi greşeli de comunicare
Cancelarul austriac Alexander Schallenberg a spus că intervenția drastică din această săptămână nu a fost concepută pentru a-i pedepsi pe cei care nu sunt vaccinați. Mai degrabă, a fost menită să-i împiedice pe cei care au fost vaccinați să fie „ținuți ostatici” de către minoritatea nevaccinată. A supune pe toată lumea la noi restricții (așa cum guvernul a fost acum obligat să facă, deși pentru o perioadă limitată de timp) presupune riscul de a submina stimulentele care au determinat atât de mulți oameni să se vaccineze în primul rând. De asemenea, nu ar reuși să abordeze faptul că presiunea tot mai mare asupra ATI-urilor din țară este în mare parte determinată de pacienții nevaccinați. Vecinii Austriei – Germania, Republica Cehă și Slovacia – vor urma exemplul cu restricții mai stricte asupra persoanelor nevaccinate.
În fața căror riscuri se așază Austria?
Un risc cu care se confruntă guvernul austriac este că aceste noi măsuri ar putea stimula și mai mult sprijin pentru partide precum MFG și Partidul Libertății de extremă-dreapta mai consacrat, al cărui lider a spus că noile restricții transformă Austria în „dictatură”. Un alt risc este acela că i-ar putea împinge pe cei care doar ezită în privința vaccinării împotriva COVID-19 să adopte o poziție anti-vaccin mai dură.
Dar poate că cel mai mare risc pentru Austria în acest moment este că aceste măsuri nu vor fi suficiente pentru a minimiza spitalizările, care este indicatorul principal pe care se concentrează guvernul. Că înăsprirea restricțiilor din ultimele săptămâni nu se reflectă încă în cifre este un semn îngrijorător, a spus Schernhammer.
Pe aceeași temă
Citește mai multe
