Povestea Labubu: cum a cucerit lumea creatura cu urechi mari și zâmbet larg

Cum arată povestea Labubu? Dacă ai deschis recent TikTok, Instagram sau chiar raftul de jucării al unui prieten adult, e imposibil să nu fi dat peste el – un ghemotoc cu urechi mari, ochi bulbucați și un zâmbet larg, aproape sinistru. Se numește Labubu, și deși pare scos dintr-un vis ciudat după prea multă cafea, această creatură a devenit un fenomen global, cu fani care stau la coadă cu orele doar ca să pună mâna pe o figurină.

Dar cine este Labubu, de unde vine și cum a ajuns să coste sute de dolari o jucărie care arată ca un mix între un iepure și un spiriduș după o noapte albă?

Povestea Labubu: totul a pornit într-un atelier din Hong Kong

Povestea Labubu începe în Hong Kong, în mintea unui artist numit Kasing Lung. În anii 2000, când lucra la ilustrații pentru reviste și povești pentru copii, Lung a desenat pentru prima dată o creatură ciudată, cu o expresie ambiguă, nici veselă, nici tristă, nici rea, dar nici complet prietenoasă.

Inspirat de basmele întunecate ale copilăriei sale și de personaje precum Gollum sau spiridușii nordici, Kasing Lung a creat un univers propriu, numit The Monsters, populat de ființe fantastice cu trăsături exagerate. Dintre toate, Labubu a devenit vedeta.

În 2015, artistul s-a asociat cu brandul POP MART, gigantul chinez al jucăriilor de colecție, care i-a transformat creația în figurine din vinil, vândute sub formă de blind box (adică nu știi ce primești până nu deschizi cutia). Iar de aici… nebunia a început.

Cum a devenit Labubu un star mondial

În doar câțiva ani, Labubu a trecut de la statutul de jucărie de designer la simbol cultural al generației colecționarilor digitali. Azi, în Asia, Europa și America, fanii se bat la propriu pentru figurinele rare.

Unele modele, precum „The Monster Fairy Labubu” sau „Rainbow Series”, se vând pe site-urile de colecționari cu peste 800 de dolari bucata. În 2023, o ediție limitată a fost epuizată în mai puțin de 5 minute după lansare.

POP MART a deschis magazine în Tokyo, Singapore, Londra și Paris, iar în România figurinele se găsesc doar prin revânzători. Totul e parte dintr-un fenomen global: “toy art movement”, o cultură unde jucăria devine obiect de artă, nu de joacă.

Povestea Labubu: între inocență și grotesc

Deși pare un personaj de desen animat pentru copii, Labubu are un sens mai profund. Kasing Lung a explicat într-un interviu că Labubu nu e doar o jucărie drăguță, ci o reflecție a emoțiilor umane, un simbol al copilului interior, care e uneori speriat, alteori curios, dar mereu viu.

„Labubu e despre oameni. Despre mine, despre tine, despre copilul care nu dispare niciodată complet”, spunea artistul.
De aceea, figurinele lui vin în sute de variante: triste, fericite, confuze, plângăcioase sau pur și simplu… ciudate.

Colecționarii, o lume paralelă între artă și obsesie

Labubu are mii de fani pe rețelele sociale. Există grupuri de Facebook și Discord dedicate schimburilor, licitațiilor și seriilor rare. O parte dintre colecționari nu scot niciodată figurinele din cutie, în timp ce alții le tratează ca pe relicve sacre.

Unii merg și mai departe: au tatuaje cu Labubu, îi construiesc camere speciale și îl iau în vacanțe, fotografiindu-l prin Roma, Bali sau Islanda. Da, există un hashtag viral: #LabubuOnTour.

Povestea Labubu: când jucăria devine business de milioane

Nu toată lumea e încântată de febra Labubu. Criticii acuză că POP MART a transformat arta într-un sistem de consum în masă, prin blind boxes care creează dependență, o combinație între colecționism și joc de noroc.

Unii au comparat fenomenul cu NFT-urile: o piață volatilă, unde emoția e combustibil, iar prețurile pot exploda peste noapte. Cu toate astea, fanii susțin că pentru ei Labubu e mai mult decât un obiect, e o stare de spirit, o poveste vizuală pe care o duc mai departe.

Labubu în România: timid, dar în creștere

Deși fenomenul e abia la început, Povestea Labubu începe să prindă și la noi. În București și Cluj s-au deschis mici buticuri de colecționari care aduc figurine POP MART, iar tinerii le cumpără mai degrabă pentru artă și estetică, nu pentru profit.

Unii artiști români de design grafic au început chiar să creeze reinterpretări locale ale lui Labubu, combinând stilul urban cu motive tradiționale, un fel de „Labubu mioritic” care ar putea cuceri și rețelele sociale.

De ce iubim Labubu

Poate pentru că e urât într-un mod adorabil. Poate pentru că ne amintește de copilăria aceea în care nimic nu trebuia să aibă sens. Sau poate pentru că, într-o lume plină de filtre și perfecțiune, Labubu e o lecție despre imperfecțiune sinceră.

În final, Povestea Labubu nu e doar despre o jucărie, ci despre felul în care arta reușește să se strecoare în viața de zi cu zi și să ne facă să zâmbim, chiar dacă acel zâmbet e, uneori, la fel de strâmb ca al lui.

Citește și: Povestea Barbie: În fiecare secundă, două păpuși sunt vândute undeva în lume

Foto: Pinterest