Nu sunt vreun politolog sau vreo minte luminată ce poate analiza situația din Kazakhstan cu toate dedesubturile ei, însă, în momentele în care am văzut agitația din acea zonă a lumii, am făcut un mic research și am extras câteva elemente menite să ne facă să înțelegem cum anume ne poate afecta.
Prima știre apărută a fost aceea că oamenii din Kazahstan s-au răsculat și că sunt proteste masive ce s-au soldat cu destul de mulți morți și răniți, atât în rândul poliției, cât și al civililor. Evident că prima întrebare este: unde se află Kazahstan? Uitându-te pe hartă, vei observa că este una dintre acele țări din Asia centrală, extrem de bogate în petrol, lucru care ne determină să analizăm mai amănunțit situația.
Ce se întâmplă în Kazahstan și de ce?
Mii de protestatari furioși au ieșit pe străzile Kazahstanului în ultimele zile, determinând astfel cea mai mare criză care a zguduit țara în ultimele decenii. Evenimentele reprezintă o provocare cruntă pentru președintele Kassym-Jomart Tokayev, la mai puțin de trei ani de la investirea sa și destabilizează o regiune deja volatilă în care Rusia și Statele Unite concurează pentru influență.
Videoclipul postat online miercurea trecută arăta oameni luând cu asalt clădirea principală a guvernului din Almaty, cel mai mare oraș, în timp ce protestatarii incendiau vehicule de poliție, precum și filiala regională a partidului de guvernământ, Nur Otan.
Protestele au fost declanșate de furia față de creșterea prețurilor la combustibil. Dar ele s-au intensificat în ceva mai semnificativ și mai inflamabil: nemulțumirea larg răspândită față de guvernul autoritar și sufocant și o critică ascuțită a corupției endemice care a dus la concentrarea bogăției în cadrul unei elite politice și economice mici.
Ce a condus la proteste masive în Kazahstan?
Furia a dat în clocot atunci când guvernul a ridicat plafonul de preț pentru gazul petrolier lichefiat – la care se face referire frecvent prin inițialele sale, L.P.G. — un combustibil cu emisii scăzute de carbon pe care mulți kazahi îl folosesc pentru a-și alimenta mașinile. Dar protestele au rădăcini mai adânci, inclusiv furia față de disparitățile sociale și economice, exacerbate de pandemie, precum și lipsa unei democrații reale. Salariul mediu în Kazahstan este echivalentul a 570 de dolari pe lună, conform statisticilor guvernului, deși mulți oameni câștigă mult mai puțin.
Ce-și doresc protestatarii?
Pe măsură ce protestele s-au intensificat, cererile manifestanților și-au extins sfera de aplicare, de la cererea de prețuri mai mici la combustibil, la o liberalizare politică mai largă. Printre schimbările pe care le caută se numără alegerea directă a liderilor regionali din Kazahstan, mai degrabă decât sistemul actual de numiri prezidențiale.
Pe scurt, ei cer înlăturarea forțelor politice care au condus țara fără o opoziție substanțială de când și-a obținut independența față de Uniunea Sovietică în 1991.
De ce contează tulburările din Kazahstan pentru regiune și lumea întreagă?
Situat între Rusia și China, Kazahstanul este cea mai mare țară fără ieșire la mare din lume, mai mare decât întreaga Europă de Vest, deși cu o populație de doar 19 milioane de locuitori.
Ultimele demonstrații contează pentru că țara a fost privită până acum ca un pilon al stabilității politice și economice într-o regiune instabilă, chiar dacă acea stabilitate a venit cu prețul unui guvern represiv care înăbușă disidența.
Protestele sunt, de asemenea, semnificative, deoarece Kazahstanul a fost aliniat cu Rusia, al cărei președinte, Vladimir Putin, consideră țara – un corp dublu pentru Rusia în ceea ce privește sistemele sale economice și politice – ca parte a sferei de influență a Rusiei.
Pentru Kremlin, evenimentele reprezintă o altă posibilă provocare la adresa puterii autocratice într-o țară vecină. Aceasta este a treia revoltă împotriva unei națiuni autoritare, aliniate la Kremlin, după protestele pro-democrație din Ucraina în 2014 și din Belarus în 2020. Haosul amenință să submineze influența Moscovei în regiune într-un moment în care Rusia încearcă să-și afirme puterea geopolitică în țări precum Ucraina și Belarus.
Țările din fosta Uniune Sovietică urmăresc, de asemenea, protestele îndeaproape, iar evenimentele din Kazahstan ar putea contribui la energizarea forțelor de opoziție din alte părți.
Kazahstanul contează și pentru Statele Unite, deoarece a devenit o țară semnificativă pentru preocupările energetice americane, Exxon Mobil și Chevron investind zeci de miliarde de dolari în vestul Kazahstanului, regiunea în care au început tulburările luna aceasta.
Deși are legături strânse cu Moscova, guvernele kazahe consecutive au menținut, de asemenea, legături strânse cu Statele Unite, investițiile petroliere fiind văzute ca o contrapondere a influenței Rusiei. Guvernul Statelor Unite a fost mult timp mai puțin critic la adresa autoritarismului post-sovietic din Kazahstan decât în Rusia și Belarus.
Cum a răspuns guvernul la proteste?
Guvernul a încercat să înăbușe demonstrațiile instituind starea de urgență și blocând site-urile de rețele sociale și aplicațiile de chat, inclusiv Facebook, WhatsApp, Telegram și, pentru prima dată, aplicația chineză WeChat. Protestele publice fără permise erau deja ilegale. De asemenea, a acceptat câteva dintre revendicările manifestanților, revocând cabinetul și anunțând posibila dizolvare a Parlamentului, care ar duce la noi alegeri. Dar mișcările sale nu au reușit până acum să îmblânzească nemulțumirea.
Care sunt principalii jucători politici din țară?
În urmă cu mai puțin de trei ani, președintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, acum în vârstă de 81 de ani, și-a dat demisia. Fost lider al Partidului Comunist, a ajuns la putere în Kazahstan în 1989, când încă făcea parte din Uniunea Sovietică. În timpul domniei sale, el a atras investiții enorme de la companiile energetice străine pentru a dezvolta rezervele de petrol ale națiunii, care, la aproximativ 30 de miliarde de barili, sunt printre cele mai mari dintre toate fostele republici sovietice.
Ultimul președinte supraviețuitor din Asia Centrală care și-a condus țara către independență după prăbușirea Uniunii Sovietice, el i-a predat puterea în 2019 lui Tokayev, pe atunci președintele Camerei superioare a Parlamentului și fost prim-ministru și ministru de externe.
Tokayev este perceput pe scară largă ca succesorul ales al lui Nazarbayev, despre care până de curând se credea că deține o putere considerabilă, fiind posesor al titlului de „Lider al Națiunii” ce servește și ca președinte al Consiliului de Securitate al țării. Dar revolta ar putea fi o ruptură decisivă în domnia sa.
Noul președinte, deși era loial, a încercat totuși să-și creeze un rol mai puternic. Aceasta, la rândul său, a dezorientat birocrația și elitele din Kazahstan și a contribuit la reacția lentă a guvernului la cererile protestatarilor, spun analiștii.
Este Kazahstan o țară democrată?
În timpul domniei sale de trei decenii, Nazarbayev a câștigat alegeri repetate cu aproape 100% din voturi de fiecare dată, deseori întemnițând adversarii politici sau jurnaliştii care l-au criticat. Kazahstanul l-a ales pe Tokayev în iunie 2019, dar cu rezultatele electorale neregulate, un vot strict controlat, afectat de sute de detenții ale demonstranților.
Alegerile au fost denunțate ca fiind nedrepte de observatorii de la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa. Rezultatul și acțiunea grea a poliției împotriva protestatarilor pașnici de la acea vreme au sugerat că, în timp ce liderul veteran al țării renunțase la președinție, sistemul pe care l-a instituit în timpul lungii lui guvernări a rămas ferm în vigoare.
De la venirea la putere, Tokayev a căutat să promoveze o imagine ceva mai blândă decât predecesorul și mentorul său. Dar susținătorii drepturilor omului spun că structura autocratică construită de predecesorul său s-a dovedit rezistentă.