Tot ce trebuie să știi despre boala Alzheimer: simptome, cauze și progres în cercetare

Boala Alzheimer este un tip de demență care afectează memoria, gândirea și comportamentul. Simptomele devin în cele din urmă suficient de severe pentru a interfera cu desfășurarea normală a vieții de zi cu zi.

Înțelegerea bolii Alzheimer și a demenței

Alzheimer este cea mai frecventă cauză a demenței, un termen general pentru pierderea memoriei și alte abilități cognitive suficient de grave pentru a interfera cu viața de zi cu zi. Boala Alzheimer reprezintă 60-80% din cazurile de demență.

Alzheimer nu este o parte normală a îmbătrânirii. Cel mai mare factor de risc cunoscut este creșterea în vârstă, iar majoritatea persoanelor cu Alzheimer au peste 65 de ani. Boala Alzheimer este considerată a fi cu debut timpuriu dacă afectează o persoană sub 65 de ani. Debutul mai devreme poate fi denumit și Alzheimer cu debut precoce.

Boala se agravează în timp. Alzheimer este o boală progresivă, în care simptomele demenței se agravează treptat de-a lungul unui număr de ani. În stadiile sale incipiente, pierderea memoriei este ușoară, dar în stadiu avansat, persoanele își pierd capacitatea de a purta o conversație și de a răspunde la mediul lor. În medie, o persoană cu Alzheimer trăiește de la 4 până la 8 ani după diagnostic, dar poate trăi până la 20 de ani, în funcție de alți factori.

Boala Alzheimer progresează în etape, severitatea simptomelor crescând în timp.

Boala Alzheimer nu are leac, dar două tratamente demonstrează că eliminarea beta-amiloidului din creier, unul dintre semnele distinctive ale bolii Alzheimer, reduce declinul cognitiv și funcțional la persoanele care trăiesc cu boala Alzheimer timpurie. Alte tratamente pot încetini temporar agravarea simptomelor demenței și pot îmbunătăți calitatea vieții pacienților și îngrijitorilor acestora. Astăzi, există un efort în desfășurare la nivel mondial pentru a găsi modalități mai bune de tratare a bolii, de a întârzia debutul acesteia și de a preveni dezvoltarea acesteia.

Simptomele bolii

Cel mai frecvent simptom precoce al Alzheimer este dificultatea pacientului de a-și aminti informațiile nou învățate.

La fel ca restul corpului nostru, creierul nostru se schimbă pe măsură ce îmbătrânim. Cei mai mulți dintre noi observăm în cele din urmă un soi de gândire încetinită și probleme ocazionale cu amintirea anumitor lucruri. Cu toate acestea, pierderea gravă a memoriei, confuzia și alte schimbări majore în modul în care funcționează mintea noastră pot fi un semn că celulele creierului se degradează.

Modificările Alzheimer încep de obicei în partea creierului care afectează învățarea. Pe măsură ce boala Alzheimer avansează prin creier, aceasta duce la simptome din ce în ce mai severe, inclusiv dezorientare, schimbări de dispozitie și de comportament; adâncirea confuziei despre evenimente, timp și loc; suspiciuni nefondate cu privire la familie, prieteni și îngrijitori profesioniști; pierderi mai grave de memorie și modificări de comportament; și dificultăți de vorbire, de înghițire și de mers.

Persoanelor cu pierderi de memorie sau alte semne posibile ale bolii le poate fi greu să recunoască că au o problemă. Semnele demenței pot fi mai evidente pentru membrii familiei sau prieteni. Oricine se confruntă cu simptome asemănătoare demenței ar trebui să consulte un medic cât mai curând posibil.

Boala Alzheimer și creierul

Modificările microscopice ale creierului încep cu mult înainte de primele semne de pierdere a memoriei.

Creierul are 100 de miliarde de celule nervoase (neuroni). Fiecare celulă nervoasă se conectează cu multe altele pentru a forma rețele de comunicare. Grupurile de celule nervoase au sarcini speciale. Unele sunt implicate în gândire, învățare și amintire. Altele ne ajută să vedem, să auzim și să mirosim.

Pentru a-și face treaba, celulele creierului funcționează ca niște fabrici minuscule. Ei primesc provizii, generează energie, construiesc echipamente și scapă de deșeuri. De asemenea, celulele procesează și stochează informații și comunică cu alte celule. A menține totul în funcțiune necesită coordonare, precum și cantități mari de combustibil și oxigen.

Oamenii de știință cred că boala Alzheimer împiedică anumite părți ale fabricii de celule să funcționeze bine. Nu sunt siguri de unde începe necazul. Dar la fel ca într-o fabrică adevărată, backup-urile și defecțiunile dintr-un sistem provoacă probleme în alte zone. Pe măsură ce daunele se răspândesc, celulele își pierd capacitatea de a-și face treaba și, în cele din urmă, mor, provocând modificări ireversibile în creier.

Rolul plăcilor și încâlcirilor neurofibrilare

Două structuri anormale numite plăci senile (de amiloid) și degenerescențele neurofibrilare sunt principalele suspecte în deteriorarea și uciderea celulelor nervoase.

Plăcile sunt depozite ale unui fragment de proteină numit beta-amiloid (BAY-tuh AM-uh-loyd) care se acumulează în spațiile dintre celulele nervoase.

Încurcăturile sunt fibre răsucite ale unei alte proteine numite tau care se acumulează în interiorul celulelor.

Deși studiile de autopsie arată că majoritatea oamenilor dezvoltă unele plăci și încurcături pe măsură ce îmbătrânesc, la cei cu Alzheimer tind să se dezvolte mult mai mult și într-un mod previzibil, începând din zonele importante pentru memorie înainte de a se răspândi în alte regiuni.

Oamenii de știință nu știu exact ce rol joacă plăcile și încurcăturile în boala Alzheimer. Majoritatea experților cred că joacă într-un fel un rol esențial în blocarea comunicării între celulele nervoase și în perturbarea proceselor de care celulele au nevoie pentru a supraviețui.

Distrugerea și moartea celulelor nervoase provoacă insuficiență de memorie, modificări de personalitate, probleme în desfășurarea activităților zilnice și alte simptome ale bolii Alzheimer.

Cercetare și progres

În 1906, medicul german Dr. Alois Alzheimer a descris pentru prima dată „o boală particulară” – una a pierderii profunde a memoriei și a modificărilor microscopice ale creierului – o boală pe care o cunoaștem acum sub numele de Alzheimer.

Astăzi, boala Alzheimer este în fruntea cercetării biomedicale. Cercetătorii lucrează pentru a descoperi cât mai multe aspecte ale bolii Alzheimer și ale altor demențe. Unele dintre cele mai remarcabile progrese au făcut lumină asupra modului în care Alzheimer afectează creierul. Speranța este că această înțelegere mai bună va duce la noi tratamente. Multe abordări potențiale sunt în prezent în curs de investigare la nivel mondial.

Foto: Depositphotos.com