Tradiţii de Florii. Ce facem şi ce nu e bine să facem în Duminica Floriilor
Cu o săptămână înaintea Paştelui creştinii ortodocşi sărbătoresc Floriile, intrarea Domnului în Ierusalim fiind cea mai mare sărbătoare din Postul Mare. Duminica Patimilor, cum i se mai spune, marchează începutul săptămânii Patimilor, iar pentru credincioşi sunt o mulţime de tradiţii de Florii de respectat, precum şi o listă generoasă de superstiţii.
Tradiţii de Florii – Ce semnifică Duminica Floriilor şi ramurile de salcie sfinţite
Duminica Floriilor aminteşte de intrarea Mântuitorului în Ierusalim, pe un asin, a doua zi după ce l-a înviat pe Lazăr. Auzind de venirea lui Iisus în cetate, oamenii au luat ramuri de finic şi măslin, dar şi flori şi i-au ieşit în cale strigând „Osana între Cel de Sus! Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului.” A fost singura dată când Iisus a acceptat să fie aclamat ca împărat.
Deşi ziua de Florii este motiv de mare bucurie pentru credincioşi, este şi semnalul că urmează o perioadă de tristeţe şi înţelegere, Săptămâna Patimilor. În această seară încep Deniile, slujbele speciale care vorbesc despre viaţa lui Iisus, de la intrarea în Ierusalim până la Învierea lui din morţi. Azi se dă şi dezlegare la peşte, a doua oară în Postul Mare în care credincioşii primesc dreptul de a mânca astfel de preparate şi asta pentru că se spune că în această zi chiar Iisus a cerut să mănânce peşte. Oamenii cred că dacă mănâncă peşte de Florii, acesta îi va ajuta să fie sănătoşi tot anul.
Tot în ziua Floriilor se sfinţesc în biserici ramuri de sălcii care apoi sunt duse acasă şi puse într-un loc curat, în general la icoane, ca să-i protejeze pe cei ai casei şi sunt păstrate până în următorul an, de Florii. Salcia are semnificaţii puternice în credinţa ortodoxă, fiind considerată drept o plantă cu puteri foarte mari, capabilă să ajute credincioşii în faţa bolilor sau necazurilor.
Există şi o legendă care să arate importanţa şi puterea salciei. Se spune că Maica Domnului voia să ajungă la Fiul răstignit, dar o apă mare i-a apărut în cale. Ar fi rugat toate plantele să o ajute să traverseze apa, însă salcia a fost singura care a ascultat-o şi a ajutat-o. După asta Maica Domnului a binecuvântat salcia astfel încât oamenii să o ducă la biserică şi preoţii să o sfinţească.
Ramurile de salcie amintesc însă şi de ramurile de finic şi măslin cu care a fost primit Iisus în Ierusalim. Unii credincioşi obişnuiesc să le aşeze pe mormintele rudelor, astfel încât să ştie şi acestea că se apropie Paştele. Alţii se leagă cu crenguţele de salcie în jurul taliei ca să reziste muncilor câmpului ce urmează fără să aibă dureri de mijloc. Sunt credincioşi care le aşează deasupra uşii de la intrare pentru ca ramurile de salcie să le protejeze casele, iar fetele de măritat le pun sub pernă, în ideea că se vor mărita în acel an. Salcia se mai aşează şi la pomi fructiferi sau vie ca să dea rod mai mult şi mai bun, dar şi lângă stupi pentru ca albinele să fie sănătoase.
Tradiții și superstiţii de Florii
Floriile sunt despre tradiții, dar şi despre superstiții, deloc puține. Probabil cea mai cunoscută dintre ele este cea legată de vreme, despre care se spune că aşa cum este în duminica Floriilor, aşa va fi şi de Paşte. Şi tot la capitolul vreme, se spune că dacă până la Florii cântă broaştele vara va fi una frumoasă.
Credincioşii mai cred că nu trebuie să planteze pomi în săptămâna de dinaintea Floriilor pentru că aceştia vor face numai flori, dar nu şi fructe. Nici pe cap n-ar fi bine să te speli în această zi ca să nu încărunţeşti şi să albeşti înainte de vreme. Şi dacă tot am intrat în zona „cosmetică”, fetele trebuie să fiarbă la miezul nopţii dintre Florii apă cu busuioc, iar a doua zi trebuie să se spele cu ea pe cap pentru un păr frumos şi strălucitor. Apa se toarnă apoi la rădăcina unui păr înflorit, ritual însoţit de următoarele vorbe: „Cât de frumos e părul înflorit, aşa de frumoasă să fiu şi eu. Cum se uită oamenii la un păr înflorit, aşa să se uite şi la mine.”
În unele zone gospodinele scot hainele la aer ca să le scuture de praf şi, simbolic, de rău şi urât, iar mărţişorul purtat până azi se leagă de ramura unui pom înflorit sau a unui măceş, ca să aducă noroc.
Cine se sărbătoreşte în ziua de Florii
Oamenii care poartă nume de flori îşi sărbătoresc astăzi şi onomastica. Ziua aceasta era pe vremuri dedicată zeiţei romane Flora, iar mai târziu a fost dedicată amintirii intrării lui Iisus în Ierusalim.
Florin, Florina, derivate ale acestor nume şi cei care poartă nume de flori, precum Violeta, Viorel, Brânduşa îşi sărbătoresc astăzi onomastica, aproximativ 1,5 milioane de români.