Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Sfinţii Mihail şi Gavriil

Una dintre cele mai importante sărbători ale toamnei în calendarul ortodox are loc pe 8 noiembrie, când sunt sărbătoriţi Sfinţii Mihail şi Gavril. Cei 2 Arhangheli sunt consideraţi cei mai mari binefăcători ai oamenilor dintre îngeri, aşa că şi lista de tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Sfinţii Mihail şi Gavriil este bogată şi respectată cu sfinţenie de mulţi dintre credincioşi.

Povestea Arhanghelilor Sfinţii Mihail şi Gavriil

Despre Sfinţii Arhangheli se spune că sunt cei dintâi îngeri mijlocitori între Dumnezeu şi oameni.

Sfântul Mihail este îngerul războinic, aflat tot timpul în luptă cu diavolii. El este cel care, după ce aceştia au căzut din cer tocmai în adâncurile iadului, timp de 3 zile i-a blagoslovit astfel încât dracii să fie hărăziţi locurilor în care se aflau în acele momente.

Tot Sfântul Mihail a fost numit de Dumnezeu conducător peste soborul îngerilor buni şi este considerat şi salvatorului Lunii şi al Soarelui ori de câte ori diavolii încearcă să le fure, ocazie cu care apar eclipsele. De altfel, în legendele populare, Arhanghelul Mihail este menţionat ca fiind purtătorul celor 2 corpuri cereşti, dar şi deţinătorul cheilor Iadului.

Luptătorul neobosit al lui Dumnezeu este protectorul călugărilor, voievozilor şi armatelor creştine, care şi purtau pe câmpul de luptă icoana acestuia şi este cel invocat mereu în slujbe când vine vorba de paza în faţa unui război sau câştigarea acestuia. Sfântul Mihail are misiunea de a păzi Legea lui Dumnezeu şi de a-i înfrânge pe duşmani, motiv pentru care şi este înfăţişat mereu cu o sabie de foc în mână. Numele lui face trimitere tot la lucrurile importante pe care este menit să le facă. Mihail înseamnă „acela care este ca Dumnezeu.”

Sfântul Gavriil a fost vestitorul fecioarei Maria că îl va naşte pe Mântuitor, îngerul păzitor al lui Iisus Hristos pe pământ şi tot el este cel care a vestit omenirii naşterea Domnului. Este Arhanghelul-mesager, cel care transmite oamenilor mesajele lui Dumnezeu şi cel care patronează Paradisul, fiind asociat cu revelaţia divină, milostenia şi îndurarea.

Aşa cum l-a păzit pe Iisus pe pământ, tot aşa Arhanghelul Gavriil este şi protectorul fecioarelor, familiei, mamelor, copiilor şi călugăriţelor. Numele său înseamnă în ebraică „omul lui Dumnezeu”, iar asta spune totul despre felul în care este privit în creştinism.

Ziua de 8 noiembrie cu tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

Ca orice mare sărbătoare creştină, şi ziua de Sfinţii Mihail şi Gavriil este marcată de o mulţime de tradiţii, obiceiuri şi superstiţii. În calendarul popular se serbează chiar 3 zile – 8, 9 şi 10 noiembrie – fiecare zi având o denumire specifică: capul Arhanghelului, mijlocul Arhanghelului şi coada Arhanghelului.

În ajunul sărbătorii sau chiar în ziua de 8 noiembrie se obişnuieşte să se împartă pomană pentru sufletele morţilor, acest obicei fiind cunoscut în popor drept Moşii de Arhangheli. Iar de Sfinţii Mihail şi Gavriil se aprind lumânări atât pentru cei care sunt în viaţă, ca să îi apere de rele şi să le protejeze sănătatea, cât şi pentru cei care au plecat din această lume fără o lumânare aprinsă la căpătâi sau în împrejurări crunte, ca să aibă lumină pe cealaltă lume.

În această zi de sărbătoare credincioşii nu au voie să lucreze deloc, mai ales că ameninţarea aruncată asupra lor este una teribil de aspră: cel care lucrează de Sfinţii Mihail şi Gavriil se va chinui în ceasul morţii până îi va ieşi sufletul.

Se crede şi că ziua aceasta este un hotar între toamnă şi iarnă, iar în timp ce soţia lui Scaraoţchi vrea ca iarna să pună stăpânire cât mai repede pe pământ, Arhanghelul Mihail este cel care opreşte sosirea bruscă a anotimpului rece. Tocmai de aceea se spune că ziua asta este mai caldă decât ar trebui să fie în mod firesc şi se mai numeşte şi „vara arhanghelilor.”

De Sfinţii Mihail şi Gavriil se mănâncă peşte pentru că în acest fel credincioşii cred că vor fi sprinteni precum acesta, dar vor fi şi feriţi de boală şi pagubă. Finii duc naşilor colaci pentru că la cununie, cele 2 lumânări ţinute de naşi sunt simboluri ale celor 2 Arhangheli.

În zonele de munte Arhanghelii sunt celebraţi şi ca patroni ai oilor, aşa că stăpânii acestor animale pregătesc pentru această zi turta areţilor, o turtă mare făcută din făină de porumb, purtătoare de fecunditate. Areţii sunt berbecii despărţiţi de oi, însă de Sfinţii Mihail şi Gavriil aceştia se aduc înapoi între oi, iar dimineaţa ciobanii aruncă turta coaptă în mijlocul animalelor. Se spune că dacă turta cade cu faţa în sus e semn de bucurie, căci în primăvară toate oile vor avea miei. Dacă, în schimb, turta cade cu faţa în jos e semn că oile nu vor face prea mulţi miei în următorul an.

Peste 1.320.000 de români îşi serbează numele pe 8 noiembrie. Mihai, Mihaela, Gabriel şi Gabriela sunt cele mai populare dintre ele, însă tot azi sunt sărbătoriţi şi cei care poartă numele de: Mihail, Michaela, Mihăiţă, Mişu, Mihnea, Michi, Gabi, Găbiţă, Gavril sau Gavriil.