Turismul românesc: ce îi lipsește și ce-l face atât de special? Povestea celor doi sătmăreni care încearcă să ne convingă să vizităm Maramureșul
Turismul românesc – ce îi lipsește și ce-l face atât de special? Pandemia de coronavirus a schimbat industria de turism. Acest lucru l-au resimțit și doi sătmăreni – Adrian Caraba și Mircea Spătar – care până anul acesta se ocupau cu turismul care, de cele mai multe ori, se traducea în vacanțe în străinătate. Dar lucrurile s-au schimbat, iar pandemia i-a obligat să găsească alternative. Așa că s-au urcat în mașină și au început să bată din ușă în ușă, căutând pensiuni românești care să fie gata să își primească oaspeții. Au descoperit povești incredibile. Au cunoscut oameni inimoși, ospitalieri. Dar s-au întâlnit și cu scepticism și neprofesionalism.
Am vorbit cu Adrian despre turismul românesc – ce îi lipsește și ce-l face atât de special, despre zonele care merită văzute în Maramureș (și fiind promovate de un sătmărean, chiar trebuie să fie ceva minunat) și despre cum un jurnalist s-a hotărât să-și schimbe viața și să îi ajute pe oameni să își promoveze cabanele și pensiunile.
Adrian, povestește-mi puțin despre cum s-a transformat turismul românesc după pandemie?
A venit pandemia și ne-a pus pe pauză. Și a trebuit să ne tragem sufletul să ne odihnim, partea bună a pandemiei, dar după vreo 2-3 săptămâni de odihnă ne-am cam săturat, fiind mai activi din fire și fără stare de a sta într-un loc.
Mircea cunoaște mai bine ca mine turismul, eu mă pricep la partea umană din bussines, de vorbit cu oamenii, de ascultat nevoile lor, așa că el a zis așa: „orice pandemie ar fi, pe românii învățați cu vacanțele nu o să îi poți ține în casă, ei tot vor merge undeva în concediu, depinde doar de noi dacă îi lăsăm să hoinărească aiurea prin țară sau mergem noi înaintea lor și găsim cele mai frumoase locații de cazare din țară care să corespundă nevoilor lor?”. Și atunci m-a sunat, după aproape trei luni de pauză de la munca în agenție și am pornit proiectul Cabane și pensiuni.
Dar cum ai ajuns tu în turismul românesc?
După șapte ani de presă locală și națională, aveam nevoie de o schimbare. Așa că m-am alăturat echipei prietenului meu Mircea Spătar și am pornit în decembrie un departament de Bussines Travel, dedicat mediului de afaceri. Am vrut practic să le oferim servicii mai bune, mai ieftine și personalizate pentru călătoriile lor de afaceri – delegații, participare la târguri internaționale și organizarea de evenimente pe plan național. Dacă am avut un termen de șase luni în care nici eu, nici Mircea, nu am avut nicio așteptare de la acel departament, după trei luni căutam deja angajați pentru a extinde departamentul pentru a putea răspunde solicitărilor. Dar lumea turismului s-a schimbat și a trebuit să ne adaptăm.
Îmi povesteai despre proiectul Cabane și pensiuni, cum funcționează colaborarea pe care o aveți cu pensiunile cu care lucrați?
Când am pornit proiectul Cabane și pensiuni, prin luna iunie, nici noi nu știam la ce să ne așteptăm, nu știam peste ce oameni vom da, știam doar că noi aveam nevoie de ei ca să avem variante pentru turistul român, iar ei aveau nevoie de noi pentru ca turiștii să îi găsească mai ușor.
Cum ne place nouă să spunem, am pornit ca niște haiduci pe drum, în fiecare miercuri ne urcam în mașină, Mircea la volan, eu în dreapta, cu o listă într-o mână și cu harta pe telefon în cealaltă și ne opream pe rând pe la toate pensiunile pe care le aveam pe listă sau le întâlneam pe drum. Ne prezentam oamenilor și le ceream să ne dea voie să le vindem locația.
Și cum ați fost primiți?
Am dat peste mult scepticism, dar am dat și peste oameni deschiși, ceea ce ne-a dat energia de a merge mai departe. De la oameni am descoperit și problemele cu care se confruntă și așa am reușit să venim și cu soluții pentru ei.
Acum cel mai bine lucrăm prin luarea în administrare a rezervărilor, ceea ce presupune că noi ne ocupăm de toate rezervările pentru locația aceea, indiferent că vin pe mail, Facebook sau telefonic – proprietarilor rămânându-le sarcina de a primi turiștii și de a face curățenie după aceștia.
Acolo unde proprietarii se pot ocupa de administrarea rezervărilor, noi îi ajutăm cu listarea pe Cabane și pensiuni și cu marketing pentru locația lor prin listarea pe site-ul nostru și pe paginile aferente de social media.
Cum arătau sistemele de management pe care le foloseau pensiunile cu care lucrați acum? Și ce este de făcut pentru ca ele să funcționeze ca în afară?
Pfuuu, în cazul a 95% din locațiile de cazare de tipul cabană, adică rezervare integrală și masă în regim self-catering, nu există un sistem de management. Ca să mă înțelegi mai bine, proprietarii de cabane sunt oameni care au cu totul alte activități decât turismul. Sursele lor de venit sunt asigurate fie din diferite locuri de muncă, fie din alte afaceri. Asta este peste tot, indiferent de locație, nu am întâlnit încă un proprietar de cabană care să trăiască doar din această activitate, deși s-ar putea trăi bine așa.
Chiar am discutat cu cineva din zona Bran-Moeciu despre posibilitatea de a-i prelua locația în administrare de rezervări, pentru că doamna e cadru didactic și după 14 septembrie telefonul ei e în geantă pe parcursul orelor de curs, iar soțul ei are o altă afacere de care se ocupă.
Cam cât crezi că pot oamenii aceia să stea la dispoziția potențialilor clienți care îi sună? Aici intervenim noi și le rezolvăm problema. Sincer, avem multe lucruri lipsă față de ce se întâmplă în străinătate ca și sisteme de management a unităților de cazare, dar avem și plusuri. Sunt omul căruia îi place să vadă partea plină a paharului (zâmbește). Dacă e să vorbim despre ce ne lipsește, ne lipsește deschiderea spre nou, spre tehnologia implementată în managementul locației – aici mă refer la calendare automatizate pentru rezervări, la încuietori inteligente. Dar dincolo de lipsuri vreau să vă zic că avem niște oameni extraordinar de ospitalieri, oameni care și-ar da și haina de pe ei pentru clienți.
O doamnă proprietară de cabană ne povestea când am fost la ea în vizită că prima casă locuită de lângă cabană e a bunicii ei care trăiește singură și care are ca pasiune să gătească pentru turiști, le face plăcinte sau gogoși, doar așa, de dragul de a oferi. Cam la nivelul acesta e ospitalitatea la noi, capitol la care nu cred că ne pot întrece străinii. Nu este însă pădure fără uscături, dar cum am zis, eu văd mereu partea plină a paharului.
Cât de mult le ajută colaborarea cu voi?
Avem în prezent mai multe locații pe care le ajutăm cu administrarea rezervărilor. Noi suntem tineri, suntem conectați online, 99% din clienți sunt acolo, așa că primul pas pe care îl facem în acest demers este să preluăm tot ce înseamnă comunicare online a locației – le preluăm paginile de Facebook și le pasăm departamentului nostru de marketing care se ocupă de poze, de videouri, de texte originale, de postări pe rețelele sociale, de texte atractive și cu apeluri la acțiune.
Totodată toate numerele de contact de pe aceste rețele de comunicare sunt înlocuite cu un număr de telefon din agenție, la care cineva răspunde mereu … și când spun mereu, spun că o perioadă acel telefon a fost la mine și am făcut rezervări și seara la 22:30 și duminica, oricând suna sau aveam mesaj pe pagina de Facebook a cabanei.
Cum funcționează lucrurile?
Fiecare rezervare e anunțată către client pentru a nu avea surpriza că și el are solicitare de la alte persoane, de obicei foști clienți. Și mai apoi el ne face factura pentru perioada rezervată, noi încasăm de la client și îi achităm mai departe proprietarului de locație.
La toată partea de marketing trebuie să specific că am ajuns să avem colaborare cu un post național de televiziune de pe nișa de muzică unde promovăm locațiile pe care le administrăm ca și rezervări, suportând noi toate costurile cu această promovare. Și vrem să mergem și mai departe cu această promovare, vrem să o scoatem în afara granițelor pentru a arăta și străinilor ce locații frumoase avem în România.
Cât de mult s-au schimbat, ca urmare a pandemiei de coronavirus, alegerile de vacanță ale turiștilor români?
Știi de ce am găsit noi atâtea locații frumoase și goale în mijloc de iulie? Pentru că românii nu au știut niciodată ce frumuseți au lângă ei, acasă. Sau prea puțini au știut. Românii, o mare parte dintre ei, merg cu valul, ca să folosesc o figură de stil de sezon. Dacă vecinii au fost anul trecut în Egipt și au pus poze cu cămila, anul acesta trebuie să meargă și ei, nu se poate ca ei să pună poze doar cu Oltul. Și așa, de la un an la altul, românii s-au ambiționat între ei să strângă bani și să meargă în vacanțe unde merg și ceilalți, marea lor majoritate în extern.
Dacă până acum alegeau destinații în străinătate, acum ce caută? Ce locuri și ce tipuri de vacanță?
Ei bine, anul acesta a venit pandemia și ieșirile din țară au fost restricționate, mai avem 2-3 țări care ne primesc sau din care nu avem restricții când ne întoarcem și atunci toată lumea a început să caute locațiile din intern. Și pe fondul fricii de a nu contacta virusul, cea mai mare cerere a fost pentru locații care se pot închiria integral, pentru 2 sau 3 familii, unde să fie doar ei, în grup restrâns, fără alte persoane străine în jur.
Anul acesta vacanțele nu au mai fost despre a posta poze mai frumoase decât ale vecinilor, ci despre a fi mai protejați și mai aproape de familie. Așa cum statul în casă ne-a făcut să ne descoperim pe noi și familiile mai bine, așa pandemia i-a făcut pe români să descopere mai mult frumusețile țării.
Povestește-mi puțin despre proiectul vostru Visit Maramureș …
Visit Maramureș s-a născut dintr-un oarecare patriotism local-zonal al nostru și din dezamagirea resimțită pentru că în județul nostru nimeni nu a avut un plan coerent pentru promovarea turismului. Suntem din Satu Mare, un loc unde cel mai probabil nu au ajuns prea mulți cititori ai acestui articol, dacă nu au avut de trecut vama în Ungaria, pe la Petea sau dacă nu cumva au ajuns la băile cu apă termală.
În rest, tot ce însemna turism la noi era frustrare a factorilor de decizie că Maramureșul se promovează mai bine ca noi, că au turiști mai mulți ca noi și că mulți bucureșteni confundau zona din Țara Oașului cu Maramureșul. Noi am trecut peste aceste orgolii prostești și am analizat situația și am constat că singura salvare a turismului din Satu Mare este să îl legăm de cel din Maramureș pentru că avem multe lucruri pe care ei nu le au și care puse împreună pot oferi un sejur complet.
Totul a venit pe fondul cererii unei mari companii de incoming din Ungaria de a stabili pentru ei trasee prin zona de nord a țării, unde să aducă turiști străini odată cu ridicarea restricțiilor. Acum avem trasee complexe, cu degustare de vinuri la cramele de pe Dealurile Sătmarului, baie în apele termale ale zonei de vest a județului, cină în vârful dealului în vie, degustare de pălincă și cu continuare în Maramureș, cu vizite la meșteri populari, plimbare cu Mocănița. Și așa, plimbând turiștii prin două județe, le oferi o experiență completă și complexă și toată lumea are de câștigat. Ne e mai bine împreună decât împotrivă.
Înțeleg că vă doriți să implementați alături de Consiliul Județean un proiect prin care cei care își iau cazare în Maramureș să primească automat un voucher de intrare la muzeele din zonă sau urcări gratuite cu telescaunul fie la Cascada Cailor fie la Șuior. De unde această idee? Și cum crezi că o să ajute ea turismul din zonă?
Deocamdată această idee este doar la nivel de idee. Ne pregătim de câteva săptămâni să ajungem la o întâlnire cu cei de la Consiliul Județean Maramureș pentru a discuta posibilitatea preluării aplicației lor de mobil Visit Maramureș, o aplicație extrem de bine făcută, extrem de complexă, dar care nu are finalitate, în ideea în care nu poți contoriza rezervările venite prin intermediul ei și este încă insuficient promovată.
Ne dorim, pentru a încuraja achizițiile de vacanțe în Maramureș, prin aplicație să oferim ceva în plus turistului. Am văzut implementată cu succes la Oradea această idee de a oferi turiștilor beneficii de acest gen, cum ar fi vizitele la muzee sau foarte atractive pentru Maramureș, urcările cu telescaunul. Nu ne dăm rotunzi că am inventat noi roata la căruță și nici nu ne e rușine să spunem când ne inspirăm de la unii mai buni ca noi.
Dar, mă repet, acestea sunt deocamdată doar idei, nu vrem să ne entuziasmăm până când nu începem să lucrăm efectiv la realizarea lor. Dar avem o dorință mare în acest sens, iar dacă ai dorință, ai primul pas făcut.
Dar ce are Maramureșul atât de special? Și cum încercați voi să îl prezentați?
Maramureșul are de toate, dar nu ai cum să afli ce are Maramureșul până ce nu îl vizitezi. Maramureșul are o energie specială, dată de oamenii din zonă, de ospitalitatea lor și totodată Maramureșul are și diversitate. Așa cum am mai zis într-un blog de pe site-ul nostru, treceți cu vederea vilele acelea mari și făloase pe care scrie pensiuni și continuați pe ulița neasfaltată până dați de o cazare într-o căsuță tradițională.
Maramureșul are istoria și modernismul sub același acoperiș, frumos asezonate cu ospitalitate ieșită din comun și cu o gastronomie dușman al dietelor. Am găsit în Maramureș cazare în case de peste 100 de ani vechime, fără nicio intervenție la rezistență, pereți, aspect, doar parfumată cu cele necesare zilei de azi – o baie în interior, cablu tv și o plită pe curent. Dar totodată am găsit în Maramureș locații ultra moderne, superbe, de unde nu îți lipsește absolut nimic. Și toate au ceva în comun, peisajele care îți taie respirația.
Of, mă opresc, că altfel aș putea vorbi de Maramureș o zi întreagă, cu exemple, cu povestioare despre cele trăite de noi prin periplurile noastre.
Recomandă-ne câteva locuri de vacanță din Maramureș 🙂
Pfuai ce sarcină grea mi-ai dat acum. O să fac câteva recomandări strict subiective, că nu pot să fiu altfel. Dacă doriți ceva tradițional, care să vă transpună în timp în casa bunicilor, vă recomand Colț din Maramureș, din Ocna Șugatag sau Căsuța Vânătorului de la Vișeu sau tot la Vișeu e Grădina lu’ Ion. Dacă doriți o cazare mai modernă, vă recomand Cabana Livada 45 și Panoramic Residence, ambele la Borșa. Astea sunt mai aproape de sufletul meu, dar mai sunt o mulțime de locații deosebite.
Ce crezi că lipsește din turismul românesc?
Turismului de la noi îi lipsește încredere și viziune. Atât din partea proprietarilor de locații, cât și din partea turiștilor. Românii nu au încredere în locațiile de vacanță din țară pentru că mulți, când le zici de vacanță în România, se gândesc automat la băile alea comuniste pline de oameni, înghesuiți ca sardinele. Și sunt sceptici că ar putea primi ceva suficient de bun pentru banii pe care îi plătesc, dar dacă prima dată îl pui pe „nu” în față, riști să nu descoperi ce frumuseți există.
Iar proprietarilor de locații le lipsește de asemenea încrederea, ei nu se promovează nu doar că nu știu cum, ci și pentru că nu au încredere în locațiile lor. Și le mai lipsește viziunea, aceea antreprenorială, de a reinvesti, de a se reinventa după nevoile clienților.
Ce schimbări ar trebui să facă oamenii care lucrează în această zonă?
În primul rând, oamenii care dețin locații de vacanță încadrate drept cabane ar trebui să se dedice. Dacă te dedici locației tale, dacă îi acorzi atenție și ai ca scop principal experiența pentru turist și nu banii pentru tine, poți câștiga și tu o mulțime de bani. Dar dedică-te. Nu răspunde la telefon fugind la toaletă de la locul de muncă sau nu răspunde la telefon ca și cum turistul care te sună te-ar deranja că te sună.
Iar când pleacă clientul de la tine nu îl evita, ascultă-l și roagă-l să îți spună ce nu a fost pe placul lui, pentru a ști ce să schimbi, pentru că cele mai bune sfaturi le primești chiar de la cei care cumpără de la tine.
Și de ce ar trebui să alegem să ne petrem vacanțele în România?
Să vizităm România ca să ne facem bine! Sper că acest lucru să fie înțeles și de către turiști și de către proprietari.
Pe aceeași temă
Citește mai multe
