Un Paşte fără nervi - sfaturi de la specialişti. Tristeţea de după. (3)

Reîntoarcerea la viaţa de dinainte de sărbători aduce de multe ori şi o oarecare tristeţe. Pe lângă regretul după relaxarea şi libertatea timpului liber, petrecut împreună cu cei dragi, sunt şi alţi factori care predispun la tristeţe. Cum le facem faţă aflăm de la Camelia Cheţu, psihoterapeut specializat în psihologia copilului, cuplului şi a familiei.

Unul dintre motive poate fi acela că Sărbătorile coincid cu un eveniment dureros din familie (moartea cuiva drag, divorţ, cearta etc.) şi atunci tristeţea e simultană cu sărbătoarea, umbrind Crăciunul sau Paştele. Un alt factor se datorează conflictelor despre care am discutat anterior (vezi partea 2) şi care scot la suprafaţă râni sângerânde. Şi nu de puţine se explică prin abuzul alimentar sau de alcool.

Aici apare o temă interesantă şi anume: sărbătoarea şi abuzul. Mâncăm mai mult decât de obicei, bem mai mult alcool, ne certăm mai mult. Şi toate aceste aspecte se concretizează în realităţi faptice: camerele de garda ale spitalelor sunt asaltate de cazuri de tulburări digestive, comă alcoolică, accidente rutiere. Toate au legătură cu digestia, cu digerarea alimentelor şi lichidelor, dar şi cu „digerarea” experienţelor emoţionale.

Revenind la tristeţea post-sărbători, trebuie să spunem că se diminuează prin contactul cu respectiva emoţie. E bine să te gândeşti ce îţi transmite: că ceva te doare, te depăşeşte sau ceva nu este în regulă. Apoi e important ce alegi să faci: să ignori, să repari, să confrunţi.