Vaccinare împotriva COVID-19. Speranţă, teorii conspiraţioniste şi greşeli de comunicare

Încă de la începutul pandemiei de coronavirus lumea s-a împărţit în 2 tabere: cei care au sperat în apariţia cât mai rapidă a unui tratament sau a unui vaccin şi cei care au promovat teorii conspiraţioniste, care mai de care mai fantastice. Însă şi bâlbâiala autorităţilor a pus multe beţe-n roate campaniei mondiale de vaccinare împotriva COVID-19. Cel mai recent caz – cel al vaccinului produs de AstraZeneca, considerat până de curând „vaccinul pentru toată lumea” datorită preţului şi uşurinţei de manipulare şi depozitare şi transformat acum într-o sperietoare pentru mulţi dintre oameni.

LIFE.ro a făcut un sondaj pe Facebook pentru a afla care este părerea comunității sale legată de vaccinare. Oamenii au fost întrebați în care dintre vaccinuri cred sau dacă nu cred în nici unul. Rezultatele arată în felul următor. O mică parte dintre membrii comunitții LIFE.ro a răspuns că nu crede în vaccinarea împotriva COVID-19 și că, prin urmare, alege să nu se vaccineze, însă cea mai mare parte merge pe mâna specialiștilor. Foarte mulți cititori LIFE.ro au răspuns că au încredere în toate cele 3 vaccinuri, Pfizer, Moderna și Astra Zeneca, însă, am remarcat o tendință de încredere mai mare pentru vaccinul Pfizer. Dacă nu ai răspuns acestui sondaj, tu ce părere ai?

Teoriile conspiraţiei şi neîncrederea în vaccinare merg mână în mână

Pandemia de coronavirus a venit pe un fond extrem de sensibil, după ani de zile în care teoriile şi grupurile antivacciniste au luat amploare şi au reuşit să determine destui oameni că serurile nu sunt de încredere. Deşi dovedită ca fiind o mare minciună, povestea cu vaccinul care provoacă autism este şi acum rostogolită prin tot internetul ca fiind una reală.

Revenind la pandemie, de când s-a aflat că un virus nou apărut în China pune în pericol întreaga lume internetul a devenit un tărâm fertil pentru teoriile conspiraţioniste apărute pe acest subiect. În timp ce infecţioniştii vorbeau despre transmiterea virusului de la animal la om, diverse publicaţii obscure susţineau cu tărie că virusul a fost produs într-un laborator militar. Nu a durat mult şi a apărut – în mod ironic, tot în mediul online – teoria care prezenta contagiozitatea coronavirusului drept un efect al extinderii tehnologiei 5G. De altfel, un studiu realizat în urmă cu 3 ani de cercetătorii australieni a scos la iveală faptul că oamenii care cred în teoriile conspiraţiei au mai multe şanse să creadă şi informaţiile conform cărora vaccinurile nu sunt sigure, iar asta se întâmplă indiferent de ce şi câte dovezi fundamentate ştiinţific li se prezintă.

Apoi, imediat cum au apărut informaţiile că mai multe companii se pregătesc să scoată pe piaţă vaccinurile împotriva COVID-19, tunurile au fost îndreptate în această direcţie. Tehnica mai puţin cunoscută publicului larg – cea care foloseşte o secvenţă genetică, ARN mesager – a fost prima expusă atacului. Prima teorie a fost cea care afirma că acest vaccin ar modifica ADN-ul uman. În fapt, acest tip de ser îi oferă organismului instrucţiuni despre cum să producă o proteină aflată la suprafaţa coronavirusului. În acest fel sistemul imunitar învaţă cum să producă anticorpi care să acţioneze împotriva acesteia. A fost luat din nou în vizor şi omul de afaceri Bill Gates, acuzat de această dată că prin vaccinul anti-COVID ar implanta un microcip în organism, iar o altă teorie menită să îndepărteze oamenii de ideea de vaccinare este cea care susţine că vaccinurile ar avea în componenţa lor celule din feţi avortaţi.

Imediat după ce a început  campania de vaccinare împotriva COVID-19 în lume a luat proporţii colosale ideea că seringile folosite în imaginile date publicităţii au ace retractabile şi că oamenii aceia nu sunt, de fapt, injectaţi. Nu a durat mult şi o altă teorie a pus stăpânire printre adepţii teoriilor conspiraţiilor – oamenilor li se injectează ser fiziologic, nimic mai mult.

AstraZeneca, de la „vaccinul pentru toată lumea” la vaccinul de care mulţi se feresc

Dacă teoriile de genul celor descrise mai sus ating doar o anumită categorie de oameni, predispusă la a crede mai degrabă în conspiraţii mondiale decât în date ştiinţifice, apariţiile unor informaţii referitoare la posibilele efecte adverse ale vaccinurilor pot afecta grav credibilitatea serurilor şi în rândul celor dispuşi să se vaccineze. Este exact ceea ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni cu vaccinul produs de AstraZeneca şi Oxford.

13 ţări europene au suspendat utilizarea vaccinului până la un anunţ oficial din partea Agenţiei Europene a Medicamentului referitor la siguranţa acestuia după ce au fost raportate posibile cazuri de tromboze apărute după momentul vaccinării. Verdictul Agenţiei a venit rapid: vaccinul AstraZeneca este sigur şi eficient. Nu au fost găsite dovezi care să arate că vaccinul ar fi cauza coagulării sângelui. Nu au exclus definitiv o legătură cu o formă rară de coagulare a sângelui, dar au precizat că numărul celor care au raportat un incident trombo-embolic este aproape egal cu cel înregistrat în mod firesc în rândul populaţiei, subliniind faptul că beneficiile sunt mult mai mari decât riscurile.

După anunţul Agenţiei Europene a Medicamentului cele mai multe dintre statele europene care suspendaseră vaccinarea cu AstraZeneca au anunţat reluarea acesteia, însă efectul suspendării are efecte care cu greu vor putea fi combătute. Teama faţă de acest ser s-a instalat într-un procent foarte mare în rândul oamenilor. Numai în România, în 24 de ore, 33.000 de oameni au renunţat la programările făcute pentru acest vaccin. În Franţa procentul de încredere în acelaşi ser a scăzut la 22%.

În acest moment, în Europa 4 vaccinuri au primit autorizaţia Agenţiei Europene a Medicamentului pentru intrarea pe piaţă: Moderna, Pfizer, AstraZeneca şi, de curând, Johnson&Johnson. De la începerea campaniei de vaccinare împotriva COVID-19 în România, la finalul lunii decembrie 2020 şi până acum, 700.000 de români au primit ambele doze de vaccin. Dintre acestea 1.000 s-au infectat ulterior cu virusul Sars-Cov-2 şi una singură a dezvoltat o formă severă.