Via Transilvanica, un Camino de Santiago autohton. Povestea traseului care îndeamnă românii să-şi ia ţara la pas, „drumul care uneşte”
El Camino de Santiago este una dintre cele mai cunoscute rute de pelerinaj din întreaga lume. Un traseu de aproximativ 800 de kilometri pe care pelerini veniţi din toate colţurile lumii îl parcurg ca să descopere şi să se descopere, să înveţe din nou să se bucure de lucrurile simple, dar care contează în mod real. Acum există şi în România un astfel de traseu, Via Transilvanica. După o muncă titanică a ajuns acum la 1.200 de kilometri în care poţi descoperi frumuseţile României la pas, de la Putna şi până la Drobeta Turnu Severin.
Via Transilvanica, “drumul care uneşte”
Pornit în 2017, proiectul care vrea să le prezinte călătorilor o faţă mai puţin cunoscută a României, dar extrem de importantă, a început cu montarea unei borne chiar în curtea mănăstirii Putna. Iar borne cu sigla traseului se regăsesc la aproximativ fiecare kilometru parcurs, în funcţie şi de accesibilitatea drumului. Păstrează şi acestea ideea de naturaleţe şi unicitate. Sunt blocuri brute de andezit sculptate în specificul zonei în care sunt amplasate.
De la Putna începe un traseu de 138 de kilometri prin minunata Bucovina, care ajunge la mănăstirea Suceviţa, pe lângă lacul Iezerul Sadovei, prin Vatra Dornei şi se încheie la Poiana Stampei.
De aici încep 203 kilometri prin regiunea Ţinutul de Sus, prin munţi care-ţi vor dezvălui secretele oamenilor care trăiesc în zone în care nici nu ne imaginăm cum se poate locui, pe lângă castele vechi şi prin cătune uitate de lume, până la Câmpu Cetăţii, un sat aflat la aproape 40 de kilometri de Târgu Mureş.
Următoarea bucată din Via Transilvanica, Terra Sicolorum, are 157 de kilometri şi poartă pelerinii peste pământurile locuite de secui până la Archita, unde se găseşte o biserică fortificată cu o istorie de mai bine de 600 de ani.
Terra Saxonum are 203 kilometri lungime şi îţi oferă posibilitatea de a lua la pas zonele locuite pe vremuri de saşi, să le cunoşti mai bine tradiţiile şi moştenirea pe care au lăsat-o. Traseul se încheie pe malul Târnavei Mari, la Micăsasa.
De aici începe un alt drum încărcat de poveste, Terra Dacica, ce duce călătorii pe la Alba Iulia, locul în care a fost înfăptuită Marea Unire, la Orăştie şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa, pe urmele dacilor, prin locuri încărcate de istorie şi o frumuseţe răpitoare. 278 de kilometri are această bucată de traseu.
Urmează Terra Banatica care străbate o parte din Ţara Gugulanilor, locul despre care se spune că a găzduit sanctuarul lui Zamolxis, zeul dacilor. Vei trece prin munţi înalţi, prin păduri seculare, pe lângă apele răcoroase ale Nerei. Sunt 224 de kilometri de frumuseţe pură şi linişte absolută.
Terra Romana te poartă apoi, preţ de 115 kilometri, printr-o altă zonă spectaculoasă, Munţii Cernei, pe la Herculane şi Obârşia Cloşani, prin parcul naţional Domogled până la Dunăre.
Sunt 600 de localităţi în total şi 7 regiuni din 10 judeţe, iar la aproximativ fiecare 25 de kilometri de pe Via Transilvanica pelerinii găsesc posibilităţi de cazare, ca să se poată odihni pentru următoarea zi de aventură. Sunt trasee care îi arată călătorului nu doar frumuseţea, mai mult sau mai puţin sălbatică a României, ci şi bogăţiile culturale şi comunităţile îndepărtate de lumea aşa cum o ştim cei mai mulţi dintre noi, dar pline de naturaleţe, simplitate şi înţelepciune. Pelerinii curioşi descoperă tradiţiile locurilor prin care trec, gusturile bucătăriilor locale, rezervaţii naturale, mănăstiri şi biserici fortificate.
Citeşte şi: Alin Ușeriu, omul care construiește Via Transilvanica, cea mai lungă și mai mândră cărare ce ar trebui să reprezinte România în lumea întreagă. Și povestea din spatele Tășuleasa Social ce luptă împotriva hoților de lemne prin educație, cultură și sute de hectare împădurite – LIFE.ro
Pe aceeași temă
Citește mai multe
