Tilda Swinton, Regina Transformărilor, așa cum a numit-o The Guardian într-un articol, este una dintre cele mai apreciate actrițe britanice și scoțiene, deținătoarea unui premiu Oscar, foarte cunoscută pentru îndrăzneala și nonconformismul cu care și-a abordat cariera cinematografică.
Ea însăși o femeie cu un aspect androgin, a acceptat să joace de câteva ori în roluri de bărbați.
L-a portretizat pe Mozart în piesa Mnemonic pusă în scenă în 1999 de Theatre de Complicite, a fost personajul numit Orlando, un nobil elisabetan, în filmul cu același nume din 1992 regizat de Sally Potter, o producție care a avut la bază un roman al Virginiei Woolf.
Tilda Swinton are strămoși scoțieni, englezi și nord-irlandezi, provenind dintr-una din cele mai vechi familii scoțiene
Tatăl Tildei Swinton, generalul-maior Sir John Swinton din Clanul Swinton, a fost comandantul Diviziei Casei Regale și lord-locotenent de Berwickshire.
Citește și: Viața actriței Gena Rowlands, actrița omagiată la Oscar abia când Altzheimer-ul o scotea din joc
Tilda Swinton, care a urmat cursurile școlii de fete West Heath Girls’ School, a fost colegă de clasă cu cea care avea să devină Prințesa Diana.
În 2008, Tilda Swinton a câștigat premiul Oscar pentru cea mai bună actriță în rol secundar pentru rolul din filmul Michael Clayton, un thriller juridic cu George Clooney în rolul principal
În pelicula lui Gilroy, Tilda Swinton a interpretat-o pe Karen Crowder, o avocată incisivă care se implică într-un scandal corporatist.
Citește și: Viața actriței Emma D’Arcy, prințesa dragonilor: „Sunt o persoană non-binară. Întotdeauna m-am simțit atrasă și respinsă de identitatea masculină și feminină”
În afară de Oscar, în palmaresul ei, Tilda Swinton mai deține și un premiu BAFTA, câștigat în 2008, tot pentru cea mai bună actriță într-un rol secundar și… tot pentru filmul Michael Clayton, a fost nominalizată la Globurile de Aur de trei ori, la Premul Cesare și, de asemenea, a câștigat numeroase alte premii în cadrul unor festivaluri internaționale de film.
Activă în industria filmului de la sfârșitul anilor 1980, Tilda Swinton a apărut în peste 70 de filme, fiecare rol al ei fiind distinct și merită atenție
În „We need to talk about Kevin” (2011), o dramă psihologică regizată de Lynne Ramsay care explorează teme legate de parenting, traume și complexitatea relațiilor umane, Swinton s-a remarcat în rolul unei mame care se străduiește să se conecteze cu fiul ei adolescent (interpretat de Ezra Miller) după un atac armat în masă la liceul său.
Alte roluri bune ale ei au fost și cele din The Limits of Control (2009), The Killing of a Sacred Deer (2017), Moonrise Kingdom (2012) și Only Lovers Left Alive (2013)
Pe lângă cariera de actriță, Swinton este cunoscută și pentru implicarea sa în lumea artei. A colaborat cu diverși artiști și cineaști la proiecte experimentale care estompează granițele dintre cinematografie și arta vizuală.
Tilda Swinton locuiește cu partenerul său de lungă durată, dramaturgul și pictorul John Byrne, tatăl gemenilor lor (Honor și Xavier, născuți în 1997), în Highlands, în Scoția
Tilda Swinton s-a născut pe 5 noiembrie 1960, la Londra, Anglia, tatăl ei, generalul-maior Sir John Swinton, a fost ofițer în armata britanică, iar mama ei, Judith Balfour, a fost o doamnă de companie a reginei Elisabeta a II-a, născută în Australia. Crescută într-un mediu privilegiat, Swinton a urmat cursurile școlii West Heath Girls’ School, mai târziu, ale Colegiului Fettes din Edinburgh și, în final, a absolvit Cambridge University.
Citește și: De la copilăria alături de o actriță din Africa de Sud, la rolul Cressida Cowper din serialul „Bridgerton”. Cum arată viața actriței Jessica Madsen
A apărut în blockbustere de mare succes precum Doctor Strange (2016), The Chronicles of Narnia (2005, 2008, 2010), Avengers: Endgame (2019)
Swinton este cunoscută pentru activismul și susținerea diverselor cauze. De exemplu, s-a implicat în inițiative de mediu, în apărarea drepturilor LGBTQ+ și în eforturi umanitare. Recent, s-a alăturat unui șir de mai mulți artiști în apelul lor pentru încetarea focului în Gaza. Aceștia au publicat o petiție în care acuză guvernele lumii nu doar că tolerează, ci și că „ajută și favorizează” ceea ce ei descriu drept „crime de război” ale Israelului în Gaza.
Sursa foto: Facebook
Pe aceeași temă
Citește mai multe
