Viața lui Anthony Quinn. De la copilul conceput pe câmpul de luptă al revoluției mexicane, la statutul de muncitor imigrant și până la starul cinematografiei mondiale și iubirile pasionale ce au născut 13 copii

Viața lui Anthony Quinn a părut că a împrumutat constant câte ceva din viețile personajelor pe care le-a interpretat de-a lungul timpului. Născut într-o familie de emigranți mexicani, a muncit enorm de mult pentru a reuși, iar la final se poate spune că viața lui Anthony Quinn a fost la fel de intensă și împlinită precum cariera sa.

Anthony Quinn (născut în anul 1915) a aspirat toată adolescența sa către o carieră de arhitect, fără să bănuiască vreo clipă că un marinar negustor avea să-i schimbe destinul pentru totdeauna. Așa se face că a ajuns să joace în mult peste 100 de filme și să primească două premii Oscar.

Anthony Quinn a jucat pentru prima dată într-un film în 1936. Până în 1999, numele lui a fost legat de 148 de filme. La început, ani de zile a jucat roluri mici, blocat în personaje stereotip ce înfățișau răufăcători sau gangsteri.

În 1947, o scurtă apariție pe Broadway a condus la un rol extrem de important, deși juca pentru o companie de teatru foarte nesemnificativă. Până în 1952 a reușit să-și securizeze rolul care avea să-i aducă primul Oscar, acela al personajului Eufemio Zapata în filmul Viva Zapata!. Cu un Oscar la activ, Anthony Quinn a reușit să atragă atenția industriei de film internaționale. Până la jumătatea anilor ’50 devenise deja favoritul regizorilor italieni precum Dino De Laurentis sau Federico Fellini. În 1964 a câștigat și mai mulți fani după ce l-a interpretat pe Alexis Zorba în filmul „Zorba the Greek”. La finalul carierei, Anthony Quinn a demonstrat că este un pictor și un sculptor la fel de talentat precum fusese ca actor, iar asta s-a văzut după ce și-a expus lucrările și a câștigat 2 milioane de dolari din ele.

Viața și copilăria lui Anthony Quinn, copilul războiului

Anthony Quinn s-a născut sub numele Antonio Rudolph Oaxaca Quinn, fiind fiul luptătorilor pentru libertate în revoluția mexicană. Tatăl lui Quinn, Francesco Quinn, era fiul unui irlandez, muncitor la căile ferate, ce a ajuns să fie crescut în Mexic după moartea tatălui său. Mama sa, Manuela Oaxaca a fost abandonată de către familia ei, imediat după naștere. Manuela și Francesco s-au cunoscut în Chihuahua, Mexic și s-au căsătorit la bordul unui tren plin cu trupe rebele care se îndreptau spre Durango. Anthony Quinn a fost cumva conceput pe câmpul de bătaie. Când sergentul a aflat de sarcina Manuelei, a urcat-o într-un tren și a trimis-o înapoi la Chihuahua, unde s-a născut micuțul Anthony, pe data de 21 aprilie 1915. Tatăl lui s-a întors din război, și-a luat familia și s-au mutat împreună în el Paso, Texas, când Anthony avea abia doi ani. Cu ei s-a mutat și bunica paternă, care a locuit în aceeași colibă cu acoperiș improvizat, alături de ei. Însă condițiile precare de trai nu au fost neapărat o problemă, mai ales pentru bunică și nepot care au dezvoltat o legătură foarte specială.

La un an după mutarea în El Paso, s-a născut și Stella, sora mai mică a lui Anthony.

Părinții lui Anthony Quinn s-au angajat la construirea căii ferate din Texas, până în momentul în care tatăl a suferit un accident și nu a mai putut merge la muncă. El și-a mutat familia în San Jose, California, unde au lucrat în ferme, alături de alți muncitori imigranți. Timp de câțiva ani, familia Quinn a trăit asemenea nomazilor, călătorind prin California și căutând de lucru pe la ferme. Într-un final s-au stabilit în sudul statului, la o fermă de citrice.

Nu mult după aceea, tatăl Quinn și-a luat din nou familia și împreună s-au mutat în Los Angeles, unde el își găsise de lucru la Grădina Zoologică Lincoln Park, iar mai apoi ca muncitor la noile studiouri de film.

Pe 10 ianuarie 1926, când Anthony avea numai 10 ani, tatăl său și-a pierdut viața într-un accident de mașină. De atunci a fost nevoit să se angajeze la un șantier de construcții și să accepte tot felul de slujbe necalificate, făcând astfel efortul de a-și susține financiar familia.

Când mama sa s-a angajat într-o relație amoroasă cu un bărbat pe nume Frank Bowles, Quinn a devenit atât de iritat de situație încât a decis să se mute de acasă. Le-a luat cu el și pe sora și pe bunica lui și a renunțat la școală pentru a le putea întreține.

Viața lui Anthony Quinn și visul de a deveni arhitect

Quinn era un artist talentat și, înainte de a renunța la școală, reușise să câștige un concurs de desen tehnic. Acest premiu i-a adus și o apreciere din partea unui arhitect foarte cunoscut, Frank Lloyd Wright. Dicția extrem de săracă a lui Quinn ajunsese să-l enerveze teribil pe Wright, așa că acesta din urmă i-a recomandat o operație la limbă ce ar fi facilitat vorbirea. În mod ironic, această operație a dus la deteriorarea vorbirii, astfel încât Quinn a ajuns la o fostă actriță, Katherine Hamil pe care a rugat-o să îl învețe să vorbească clar, în speranța că va câștiga aprecierea lui Wright. Ceilalți elevi ai actriței erau aspiranți ai meseriei de actor, așa că încercau să pună în scenă tot felul de producții actoricești. Anthony Quinn participând și el la cursuri a fost nevoit să debuteze pe scenă, prima piesă numindu-se Clean Beds. Mai târziu a acceptat un rol minor în filmul Parole!

Quinn avea 182 de centimetri și 82 de kilograme, niște măsuri impresionante pentru un viitor actor. Cu toate acestea, cariera sa a decurs destul de lent, mai ales că a fost mai degrabă descurajat decât încurajat să încerce. În 1936 a participat la un casting pentru un film la Hollywood. Filmul se numea „The Plainsman” și îl avea pe Gary Cooper în rolul principal, sub supravegherea regizorală a lui Cecil B. De Mille. Pentru a atinge latura realistă a filmului, De Mile a căutat un actor cu trăsături de indian pentru a juca rolul unui războinic Cheyenne. Quinn s-a reprezentat ca fiind un Cheyenne pur sânge și s-a prefăcut că nu poate vorbi limba engleză, în efortul de a-și asigura rolul. Jocul său inițial nu a fost deloc pe placul lui De Mile care l-ar fi înlocuit imediat dacă nu ar fi intervenit remarca lui Cooper: „Pare un puști de treabă, mai lasă-l puțin”. De Mile l-a lăsat să joace, lucru care i-a adus lui Anthony Quinn un contract pe termen lung cu Paramount Studios.

Viața lui Anthony Quinn, star de cinema

Drumul către faimă al lui Anthony Quinn a suferit tot felul de întorsături. Până în 1947 dobândise deja un nume, însă a abandonat Hollywood-ul când a aflat că ar putea fi cercetat împreună cu alți actori, sub învinuirea de simpatizant comunist. Astfel Quinn a ajuns la New York unde a început să joace pe Broadway. Prima lui piesă, The Gentelman from Athens a ieșit din program după numai șase reprezentații, însă i-a adus o nouă ofertă. Elia Kazan i-a oferit lui Quinn rolul lui Stanley Kowalski în piesa „Streetcar Named Desire”, într-un contract pe doi ani. După acest turneu, Anthony Quinn a ajuns să joace cu Marlon Brando în filmului lui Kazan despre revoluția mexicană, „Viva, Zapata!”.

Quinn a jucat rolul lui Eufemio Zapata, fratele lui Emiliano Zapata, iar criticii l-au aplaudat zgomotos. Pe 19 martie 1953, Anthony Quinn a primit premiul Oscar pentru cel mai bun actor într-un rol secundar, pentru acest film.

Curând după acest episod, Anthony Quinn era deja la Roma unde a început să lucreze cu câțiva regizori italieni, extrem de apreciați. A jucat alături de Kirk Douglas în filmul lui Dino De Laurentis, Ulysses, în Donne Proibite al lui Giuseppe Amato, dar și rolul lui Attila hunul alături de Sophia Loren. În timp ce filma Attila, lucra simultan la producția lui Federico Fellini, La Strada, film care în 1956, după lansare, i-a adus recunoașterea de star internațional.

S-a întors în America și aproape tot anul 1957 și l-a petrecut filmând viața lui Paul Gauguin pentru filmul Lust for Life ce i-a adus al doilea Oscar din carieră, de această dată pentru cel mai bun actor în rol principal. Au urmat alte nenumărate filme, unul mai bun ca altul și unul mai apreciat ca altul.

În 1964 a acceptat rolul lui Alexei Zorba în filmul Zorba the Greek, film care a scris istoria cinematografiei și care a devenit semnătura carierei lui Anthony Quinn.

Viața lui Anthony Quinn, supranumit „Ladies’ Man”

Din primii ani de actorie, Anthony Quinn  s-a plâns de faptul că a jucat în multe producții, însă foarte rar a fost ales în rolul principal al bărbatului romantic. Într-un interviu acordat revistei People în 1993 a comentat faptul că „Niciodată nu am prins fata”.

Comentariul făcea mai mult referire la viața sa personală. A fost căsătorit de 3 ori și a avut 13 copii. După ce a trecut printr-o complicată operație pe cord, în 1990 i s-a născut cel de-al 12-lea copil. Familia lui mare a fost tot timpul motiv de mândrie personală și a fost foarte flatat atunci când trei dintre copiii lui au îmbrățișat cariera de actori.

Prima căsătorie s-a petrecut în octombrie 1937, alături de Katherine De Mile, fiica adoptivă a lui Cecil B. De Mile. Nunta, o aventură fastuoasă orchestrată de familia De Mille, a avut loc la biserica episcopală din Hollywwod, California. Din păcate, primul născut al tinerilor, Christopher, a murit înecat la vârsta de 3 ani. Cei doi părinți au mai dat naștere altor patru copii: Christina, Catalina, Duncan și Valentina. Anthony Quinn și Katherine au fost căsătoriți timp de 27 de ani, după care au divorțat în 1965.

La începutul anilor ’60, în timpul filmărilor pentru Barabbas, în Roma, Quinn a avut o legătură amoroasă cu Iolanda Addolori. S-au căsătorit în 1966 și au avut împreună trei fii: Francesco, Daniele și Lorenzo. Cei doi aveau o casă în Manhattan și o vilă lângă Roma. Din păcate au divorțat în 1997.

Aventura amoroasă a lui Quinn cu Kathy Benvin a dus către cea de-a treia căsnicie, ce a început în 1997. De aici au rezultat alți doi copii.

Până la 13, Anthony a numărat alți patru copii alături de alte femei cu care s-a iubit. Pentru că s-a iubit mult și niciodată nu a ținut secret acest lucru. A avut nenumărate amante, a iubit viața și a iubit ce era mai frumos pe lumea aceasta. Ultimul său copil s-a născut la scurt timp după ce a împlinit 80 de ani, spre admirația secretă a multor bărbați.