Viaţa lui David Gilmour, legendarul chitarist de la Pink Floyd pasionat de muzică, avioane de colecţie şi acte de caritate

Pink Floyd a făcut istorie, iar David Gilmour şi Roger Waters sunt oamenii ai căror nume sunt legate pe vecie de una dintre cele mai de succes şi influente trupe din istorie. Gilmore a vândut doar cu Pink Floyd peste 250 de milioane de albume în carieră, dar şi albumele solo au avut succes, a fost numit unul dintre cei mai buni chitarişti ai tuturor timpurilor şi una dintre cele mai bune voci rock şi a fost decorat de regina Marii Britanii. Departe însă de reuşite sau de veşnica râcă cu Roger Waters, viaţa lui David Gilmour a fost înclinată şi ajutorării celorlalţi, iar numele lui este legat de o mulţime de acte caritabile, unul mai impresionant ca celălalt. Au contat poate şi anii tinereţii, în care ajunsese malnutrit din cauza sărăciei în care trăia, încercând să îşi găsească drumul în muzică.

Viaţa lui David Gilmour – Muzica, pasiunea care i-a decis direcţia încă din primii ani de viaţă

David Jon Gilmour s-a născut în 1946, în Cambridge, într-o familie de intelectuali. Tatăl era profesor de zoologie la Universitatea Cambridge, iar mama, tot profesoară, dar s-a reorientat mai târziu către zona de producție de televiziune, lucrând pentru BBC. Atras de muzică încă din primii ani ai copilăriei, David a fost sprijinit de părinții săi în acest drum, aşa că la numai 8 ani şi-a cumpărat primul single de la unul dintre cei mai cunoscuți compozitori ai vremii, Bill Haley. Muzica lui Elvis Presley n-a făcut decât să-l ambiționeze şi mai tare, iar melodiile celor de la The Everly Brothers i-au stârnit interesul pentru chitară. A împrumutat una de la un vecin, să vadă dacă îi place sau nu, şi nu a mai dat-o niciodată înapoi. A început să învețe singur să cânte la chitară, cu ajutorul unei cărți şi al unei înregistrări.

Avea 11 ani când a început să meargă la şcoala Perse. Nu i-a plăcut, dar a fost locul în care i-a cunoscut pe Syd Barrett şi Roger Waters, viitorii colegi de trupă. În anii următori Gilmour și Barrett şi-au petrecut pauzele de prânz împreună, studiind la chitară. Avea 16 ani Gilmour când s-a alăturat trupei de blues rock Jokers Wild, iar în vara lui `65 a plecat cu acelaşi Barrrett şi mai mulţi prieteni prin Spania şi Franţa, unde cântau pe stradă cântecele celor de la The Beatles. Au fost arestaţi în această perioadă şi nici cine ştie ce bani nu câştigau, aşa că britanicul a ajuns la un moment dat în spital, cu malnutriţie. Doi ani mai târziu a luat din nou drumul Franţei, de această dată în compania a doi dintre foştii colegi din Jokers Wild. Nici de această dată nu a avut mai mult succes: le-au fost furate instrumentele, iar patronii de cluburi au refuzat să-i plătească.

Întors pentru scurt timp în Anglia, David Gilmour a avut un şoc când prietenul său, Syd Barrett, care pusese între timp bazele Pink Floyd şi înregistrase şi primul material, nu l-a mai recunoscut. Barrett începuse să prezinte manifestări ale bolii psihice ce avea să pună stăpânire pe el tot mai mult şi extrem de rapid. În acelaşi timp, Gilmour era în pragul sărăciei, nereuşind să convingă în muzică.

Viaţa lui David Gilmour – Pink Floyd, între inspiraţie, succes şi lupta pentru poziţia de lider

La finalul anului 1967 toboşarul trupei Pink Floyd, Nick Mason, i-a cerut lui David Gilmore să îl înlocuiască pe Barrett, care era tot mai haotic. Pe lângă chitară însă Gilmore şi-a asumat şi rolul de vocal, alături de clăparul Richard Wright. Implicarea lui Gilmore s-a simţit rapid, iar albumele The Dark Side of the Moon şi Wish You Were Here s-au bucurat de mult succes.

Asta l-a făcut pe chitarist să se implice tot mai mult în evoluţia trupei, compunând următoarele 2 albume cu şi mai mare succes la public: Animals şi The Wall – cel mai bine vândut album dublu din istorie.

<iframe width=”560″ height=”315″ src=”https://www.youtube.com/embed/krYK1jWz0Lo” frameborder=”0″ allow=”accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture” allowfullscreen></iframe>

Cu cât trupa devenea însă mai cunoscută şi mai apreciată, cu atât luau amploare tensiunile printre membrii săi. Richard Wright a fost concediat, iar relaţia cu Roger Waters era din ce în ce mai greu de suportat. Waters era convins că versurile sunt esenţiale în succesul oricărei trupe şi voia să aibă primul şi ultimul cuvânt, în timp ce Gilmour punea accent pe echilibrul dintre versurile puternice şi muzică. Relaţia lor s-a deteriorat tot mai tare în timpul filmărilor pentru filmul The Wall şi în timpul înregistrărilor pentru albumul The Final Cut.

În vara lui 1981 Roger Waters urca pentru ultima oară pe scenă cu trupa care a făcut istorie în muzică, în timp ce David Gilmour şi-a extins munca şi talentul în mai multe direcţii: a scos albume solo, a plecat în turnee de unul singur şi a fost producător muzical pentru alţii.

<iframe width=”560″ height=”315″ src=”https://www.youtube.com/embed/CiXNIjGX1hY” frameborder=”0″ allow=”accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture” allowfullscreen></iframe>

Anul 1985 aducea ieşirea oficială a lui Waters din Pink Floyd şi momentul în care Gilmour îşi asuma, tot oficial, titlul de lider al grupului. Din acel moment, toate albumele, fie ele de grup sau solo, au purtat amprenta totală a britanicului. A continuat să ghideze grupul în direcţia dorită, dar şi să promoveze alţi cântăreţi şi compozitori tineri şi talentaţi sau să lucreze cu nume celebre precum Paul McCartney, Tom Jones, Elton John, Eric Clapton sau Seal. În acelaşi timp a luptat în tribunal ca să păstreze numele de Pink Floyd după ce Roger Waters i-a dat în judecată.

În 2006 a anunţat că Pink Floyd nu va mai pleca în turnee şi nici nu va mai scoate alte materiale, dar anul 2014 a adus la lumină The Endless River, al 15-lea album de studio al trupei.

Situat pe locul 14 într-o listă cu cei mai mari chitarişti ai lumii, Gilmour nu a fost însă străin nici de alte instrumente precum claviatura, saxofonul, mandolina, muzicuţa sau tobele.

Viaţa lui David Gilmour – 8 copii, multe avioane şi o avere donată cauzelor sociale

Singur la părinţi, David Gilmour şi-a construit o familie cu mulţi membri. 4 copii a avut din căsnicia cu modelul Virginia Hasenbein şi alţi 4 din căsnicia cu scriitoarea Polly Samson. Cea de-a doua soţie nu îi este parteneră doar acasă, însă, ci şi în activitatea artistică, ea fiind cea care i-a scris multe dintre textele cântecelor de pe albumele solo sau cu Pink Floyd.

Cântăreţul nu a fost însă pasionat doar de muzică, ci şi de avioane şi pilotaj. Pe lângă faptul că şi-a luat licenţa de pilot, Gilmour a şi pus bazele unui muzeu al aviaţiei, fiind proprietarul mai multor aeronave vintage, dar funcţionale.

David Gilmour a fost şi un sprijin real pentru multe dintre cauzele sociale ale umanităţii, făcând donaţii substanţiale către organizaţii precum Greenpeace, Amnesty International, PETA şi alte fundaţii care aduc un aport important în lupta împotriva sărăciei, a bolilor mintale sau cancerului. În 2003 şi-a vândut una dintre proprietăţi pentru 3,6 milioane de lire sterline şi a donat toţi banii către Crisis, o organizaţie focusată pe problemele persoanelor fără adăpost. În 2019 a scos la licitaţie 120 de chitare. The Black Strat, cea mai celebră dintre ele, a fost cumpărată cu 3.975.000 de dolari, devenind cea mai scumpă chitară vândută vreodată la o licitaţie. În total s-au strâns 21.490.750 de dolari, bani care au mers către o instituţie care luptă pentru protecţia mediului.

În 2003 David Gilmour a fost răsplătit pentru serviciile aduse muzicii cu cea mai înaltă distincţie a Imperiului Britanic.