Viaţa lui Gari Kasparov, campionul mondial la şah care vrea să-l tragă la răspundere pe Vladimir Putin pentru războiul din Ucraina

Nu trebuie să fii vreun mare jucător de şah sau pasionat de acest sport ca să ştii cine este Gari Kasparov. Catalogat drept cel mai mare jucător de şah din istorie, Kasparov a dominat această lume vreme de 20 de ani, fiind campion mondial în tot acest timp şi maestru emerit. Viaţa lui Gari Kasparov a luat însă o cu totul altă turnură după anul 2000, când s-a remarcat ca opozant vehement al lui Vladimir Putin şi al regimului său politic.

Geniul care a dominat lumea şahului vreme de 20 de ani

Născut în 1963 la Baku, capitala pe atunci a RSS Azerbaidjan, Gari Kasparov a descifrat tainele şahului de foarte mic. Tatăl său, un evreu rus şi mama, de origine armeană, obişnuiau să joace des împreună. Ce nu observaseră era că fiul lor îi urmărea foarte atent în tot acest timp, iar când se străduiau să găsească o soluţie unei probleme întâlnită pe tabla de şah, Gari a fost cel care a venit cu răspunsul. A fost momentul în care şi el a privit acest sport cu alţi ochi.

Avea 7 ani când şi-a pierdut tatăl, răpus de leucemie, şi tot atunci a mers să studieze şahul în cadrul unui club. 5 ani mai târziu câştiga Campionatul de Juniori din Uniunea Sovietică, iar la 14 ani dovedea că titlul nu a fost vreo întâmplare. Câştiga din nou campionatul, dar de data aceasta cu un scor aproape de cel maxim, 8,5 din 9.

În 1978 a fost invitat, sub formă de excepţie, la un turneu organizat la Minsk. Avea 15 ani şi a transformat atunci excepţia în excepţional, câştigând turneul şi titlul de maestru. Acela a fost momentul în care Kasparov a decis să ducă şahul de la stadiul de pasiune la cel de carieră şi în acelaşi an s-a calificat pentru prima dată la Campionatul Sovietic de Şah, devenind cel mai tânăr jucător din istoria acestui concurs. Un an mai târziu era deja între primii 15 cei mai buni jucători ai lumii.

1980 a fost anul în care a devenit Campion Mondial la juniori, iar un an mai târziu intra ca rezervă în echipa de şah trimisă de URSS la Olimpiada de la Valleta şi devenea mare maestru. 20 de ani avea Gari Kasparov când a ajuns numărul 1 mondial, devenind cel mai tânăr jucător care a ajuns lider mondial la şah, titlu pe care l-a deţinut până în 1996. Tot atunci l-a detronat pe cel ce avea să rămână rivalul său numărul 1, Anatoly Karpov.

De la lider în şah la lider al opoziţiei. Kasparov, unul dintre criticii duri ai lui Putin

Odată retras din turneele profesioniste de şah, Gari Kasparov s-a dedicat scrisului şi activismului politic. Nu fusese străin nici până atunci de această zonă, intrând în Partidul Comunist la vârsta de 21 de ani, dar părăsindu-l 6 ani mai târziu, când a şi fugit la Moscova ca să scape de pogromurile împotriva armenilor din Azerbaidjan.

Ajuns aici s-a numărat printre cei care au pus umărul la fondarea Partidului Democrat din Rusia, însă a părăsit şi această formaţiune politică un an mai târziu. În 1996 l-a sprijinit pe Boris Elţîn în campania pentru preşedinţie, iar mai târziu a creat Frontul Civil Unit, o mişcare socială ce avea ca scop declarat păstrarea unui sistem electoral democrat în Rusia. A devenit apoi membru al coaliţiei Cealaltă Rusie, care se opunea administraţiei şi politicii lui Vladimir Putin. A devenit unul dintre cei mai vocali opozanţi ai preşedintelui rus, atât de vocal încât un fost general KGB a spus că fostul campion este în pericol de moarte.

În aprilie 2007 Kasparov a condus o manifestaţie pro-democraţie în Moscova. Peste 9.000 de poliţişti au descins în scurt timp la locuinţele participanţilor şi i-au reţinut pe toţi, inclusiv pe Kasparov. Acesta din urmă a fost eliberat după 10 ore petrecute în arest şi amendat, însă a fost citat ulterior pentru încălcarea legilor anti-extremiste.

În toamnă fostul campion a anunţat că intră în cursa pentru preşedinţia Rusiei, iar o lună şi jumătate mai târziu era reţinut din nou şi arestat pentru 5 zile, acuzat fiind că ar fi organizat un protest ilegal şi s-ar fi opus arestării. La finalul anului anunţa că nu poate merge mai departe cu candidatura pentru că îi era imposibil să respecte legea electorală. Aceasta prevedea obligativitatea organizării unei întâlniri cu cel puţin 500 dintre susţinătorii săi, însă nimeni nu a fost dispus să-i închirieze sala necesară pentru întrunire. Kasparov a acuzat autorităţile că ar fi făcut presiuni asupra proprietarilor de spaţii, însă a fost nevoit să se retragă.

În 2010 Kasparov se numără printre primii semnatari şi organizatorii campaniei „Putin trebuie să plece”, care le cerea, printre altele, forţelor de ordine să ignore ordinele preşedintelui Rusiei. Un an mai târziu petiţia adunase 90.000 de semnături, iar fostul campion era numit preşedintele Fundaţiei pentru Drepturile Omului. În vara lui 2012 a fost arestat şi bătut în faţa unui tribunal din Moscova, în timp ce aştepta să afle sentinţa în cazul Pussy Riot.

În aprilie 2013 a ieşit public să respingă zvonurile conform cărora ar urma să părăsească Rusia pentru totdeauna, însă câteva luni mai târziu spunea că se teme că dacă se mai întoarce în ţara sa, nu va mai putea să plece vreodată. Vorbea despre dispariţia democraţiei din Rusia, care se afla, fără doar şi poate, în mâinile unui dictator.

A rămas fizic departe de Rusia, dar nu a contenit niciodată să critice regimul de acolo şi mai ales pe Vladimir Putin. Odată cu declanşarea războiului din Ucraina, Kasparov a anunţat intrarea în Comitetul Anti-Război, creat de magnatul Mihail Hodorkovski, şi el fost politician de opoziţie. Li s-au alăturat imediat şi alţi foşti lideri ai opoziţiei, aflaţi şi ei în exil.

Participanţii direcţi la invazie, precum generalii şi conducerea politică a Rusiei care a trasat planul de invazie, trebuie catalogaţi drept criminali de război şi pedepsiţi pentru faptele lor. Există o diferenţă clară între ruşi, care au fost târâţi împotriva voinţei lor în politicile aventuroase ale lui Putin şi cei care ajută de bunăvoie regimul lui Putin în războiul fratricid în curs. – extras din comunicatul Comitetului Anti-Război

Coaliţia face apel către ruşi „să se coalizeze împotriva dictaturii agresive a lui Vladimir Putin”. Sute de oameni au fost arestaţi în ultimele zile în Rusia în timpul protestelor prin care se cere oprirea războiului din Ucraina.

Citeşte şi: Istoria conflictului dintre Rusia şi Ucraina şi a teritoriilor disputate – LIFE.ro