Viața lui Nicolae Ceaușescu: copilul fugit de acasă ca să scape de abuzurile părintelui

Sunt mai bine de 50 de ani de când se vorbește despre viața lui Nicolae Ceaușescu și aproape de fiecare dată în urma discuției rămâne un sentiment greu și apăsător, o milă combinată cu stupoare și durere.

Nicolae Ceaușescu, „secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, comandant suprem al forțelor armate”, era titulatura oficială. Deseori se adăugau și apelative precum „genialul cârmaci”, „cel mai iubit fiu al poporului român”, „patriot înflăcărat” „personalitate excepțională a lumii contemporane”, „luptător pentru cauza dreptății, păcii, și socialismului”, „geniul Carpaților”, „marele și iubitul conducător”. Îți sună cunoscut?

Despre viața lui Nicolae Ceaușescu am ajuns să le povestim copiilor noștri pentru că a devenit o filă de istorie ce ne-am dori să nu se mai repete niciodată.

Nicolae Ceaușescu s-a născut la Scornicești, într-o familie săracă și abuzivă, a terminat doar patru clase, iar apoi a fugit la București unde, de copil a devenit comunist ilegalist. Cu toate frustrările și traumele din copilărie adunate în suflet, a reușit să adune atâta forță în interiorul său astfel încât să poată răzbi și să ajungă într-o bună zi conducătorul suprem al țării. Iar puterea i-a orbit rațiunea și l-a transformat într-unul dintre cei mai de temuți dictatori.

Cei care aveți acum peste 40 de ani vă amintiți probabil frânturi din viața în timpul regimului lui Nicolae Ceaușescu, în timp ce alții am trăit cu durere poveștile părinților și ale bunicilor chinuiți de securitate sau deținuți politic.

Iată o scurtă biografie a celui care a fost Nicolae Ceaușescu, de la copilărie și până în momentul în care a fost condamnat la moarte.

Viața lui Nicolae Ceaușescu: copilul abuzat ce fuge de acasă

Toată perioada de dinainte de 1989, toți am știut că Nicolae Ceaușescu s-a născut pe data de 26 ianuarie 1918, la Scornicești. Abia după Revoluție, a fost prezentat registrul stării civile din localitate și astfel toată lumea a fost șocată să afle că data de naștere a dictatorului a fost pe 23 ianuarie. Nici până în ziua de azi nu se știe motivul pentru care toată țara sărbătorea forțat ziua „marelui conducător” pe 26 ianuarie, probabil cum nu sunt de înțeles multe dintre faptele lui.

S-a născut într-o familie săracă de țărani români ce aveau în total 10 copii. Tatăl, Andruță Ceaușescu, avea 3 hectare de pământ și își întreținea familia din croitorie. Însă era un om agresiv, bătăuș, care fura, bea, înjura mult și își abuza copiii și nevasta, după cum povestea bătrânul preot din sat. Mama, Alexandrina, se pare că a fost o femeie muncitoare și modestă. Casa părintească avea numai două camere, iar mâncarea zilnică era mămăliga. Copiii, printre ei și Nicolae Ceaușescu, mergeau la școală desculți și erau obișnuiți de mici cu muncile grele și abuzurile. La numai 11 ani, după ce a terminat 4 clase, Nicolae Ceaușescu a fugit la București, acolo unde locuia o soră mai mare, în parte ca să scape de bătăile tatălui său și s-a angajat ucenic la un cizmar.

Alexandru Săndulescu era membru activ al PCR și a văzut imediat în ucenicul său stofă de comunist și l-a inițiat de mic în misiuni conspirative, la vremea respectivă această doctrină politică fiind ilegală.

Nicolae Ceaușescu și viața de comunist ilegalist

La numai 15 ani, în noiembrie 1933, Nicolae Ceaușescu a devenit membru al Uniunii Tineretului Comunist din România și la numai câteva zile a fost arestat pentru că a creat agitație în timpul unei greve. Au urmat integrarea în Comitetul Național antifascist și alte trei arestări similare, fiind etichetat ulterior drept „agitator comunist periculos”, precum și „distribuitor activ de materiale de propagandă comunistă și antifascistă”. După ce a fost eliberat a dispărut o perioadă, timp în care a activat incognito în rețelele comuniste din Oltenița și regionala Prahova.

În 1936 este arestat pentru că încerca alături de alți agitatori comuniști să coaguleze celulele ilegale din țară și să-i atragă pe membrii cu funcții înalte în ierarhia comunistă. Procesul a fost judecat la Brașov, iar Ceaușescu a fost condamnat la doi ani de închisoare. În închisoarea de la Doftana unde a fost transferat i-a cunoscut pe Vasile Luca, Alexandru Moghioroș și pe Gheorghe Gheorghiu-Dej. După eliberare nu a stat decât doi ani în libertate pentru că în această perioadă a fost condamnat în lipsă la alți trei ani de închisoare pentru continuarea propagandei comuniste. În această scurtă perioadă de libertate a cunoscut-o pe Elena Petrescu, o tânără activistă comunistă din București, cu care a continuat să se întâlnească și după întemnițare. Când a venit termenul de eliberare, în 1943, a fost transferat la lagărul de la Târgu Jiu unde erau aduși foști deținuți comuniști și unde a mai stat aproape un an, până în august 1944, când s-a terminat al doilea Război Mondial.

Cariera politică în cadrul partidului comunist

După cel de-al doilea Război Mondial, când comuniștii au preluat puterea, viața lui Nicolae Ceaușescu avea să ia o turnură extraordinară. A fost numit secretar general al UTC (Uniunea Tineretului Comunist) și patru ani mai târziu a fost numit subsecretar de stat în Ministerul Agriculturii, în Guvernul Petru Groza. Din această poziție a supervizat procesul colectivizării forțate și a fost unul dintre membrii cheie implicați în acțiunile de oprimare ale revoltelor țăranilor, soldate cu 10 mii de morți, peste 80 de mii de arestări și peste 30 de mii de țărani întemnițați. A urmat funcția de ministru adjunct al Apărării și cea de Șef al Direcției Superioare Politice a Armatei, primind gradul de general, deși nu a făcut niciodată armata.

Nicolae Ceaușescu la conducerea României

Gheorghe Gheorghiu-Dej a murit la 19 martie 1965, lucru ce a dus la conflicte interne în cadrul Biroului Politic privind succesiunea la conducere. La trei zile după moartea lui Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceaușescu a fost ales secretar general al Partidului Comunist Român.

La preluarea puterii, el a declarat țara mai degrabă o republică socialistă decât o republică populară. În doi ani, el și-a consolidat puterea și a devenit președintele Consiliului de Stat, devenind astfel șeful statului de drept.

Inițial a devenit popular pentru că a contestat în mod deschis dominația Uniunii Sovietice asupra României și pentru politica sa externă independentă. El a ușurat cenzura presei și a pus capăt participării active a României la Pactul de la Varșovia.

Citește și: Bancuri cu Ceauşescu: cele mai controversate situaţii în care s-a aflat „tovarășu’”

În 1974, a ridicat președinția Consiliului de Stat la o președinție executivă cu drepturi depline, creând astfel funcția de președinte. Ales pentru prima dată în acest post în 1974, el va fi reales la fiecare cinci ani până în 1989.

În anii 1980, popularitatea sa a început să scadă pe măsură ce a devenit din ce în ce mai dictatorial și a implementat politici care au restrâns sever libertatea personală a oamenilor.

Pentru că avea în plan urbanizarea, a construit mii de blocuri în orașe, astfel încât să-i poată strămuta pe țărani, a construit Metroul București, Canalul Dunăre-Marea Neagră și o mulțime de uzine și fabrici, ceea ce a dus la împrumuturi repetate și a ridicat considerabil datoria externă a României. Astfel a introdus bine cunoscutele politici de export care au dus la lipsuri interne de produse de bază, cum ar fi alimente, medicamente și combustibil, iar condițiile de viață ale românilor au scăzut considerabil.

Viața personală a lui Nicolae Ceaușescu

Nicolae Ceaușescu s-a căsătorit cu Elena Petrescu în 1946 și împreună au avut trei copii: Valentin Ceaușescu, specialist în fizică și care nu a deținut funcții politice, Zoia Ceaușescu, matematician și Nicu Ceaușescu, care s-a implicat direct în politică. Însă singurul nepot de sânge al lui Ceaușescu avea să se afle abia după aproximativ 20 de ani, acesta fiind fiul lui Valentin Ceaușescu, născut în 1981.

Elena avea să joace un rol semnificativ în viața politică a soțului ei și cei doi vor rămâne profund îndrăgostiți până la sfârșit.

După prăbușirea regimului său, Nicolae Ceaușescu și soția sa Elena au fugit din capitală cu Emil Bobu și Manea Mănescu într-un elicopter. Dar au fost capturați și judecați în fața unui tribunal convocat la ordinele Frontului Salvării Naționale, guvernul provizoriu al României. Atât Nicolae, cât și Elena au fost condamnați la moarte și au fost executați de o adunare de militari la 25 decembrie 1989.

Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, au fost deshumați pe 21 iulie 2010 pentru prelevarea de probe ADN, după 21 de ani, la cererea fiului lor Valentin Ceaușescu și a ginerelui Mircea Oprean (soțul Zoiei Ceaușescu), pentru a stabili dacă ei au fost sau nu înmormântați acolo. Probele ADN au demonstrat că, într-adevăr, soții Ceaușescu au fost înmormântați la Cimitirul Ghencea din București

Foto: Wikipedia.ro