Viața pe Gange: râul sfânt care strigă după ajutor în fața poluării

Gange este unul dintre cele mai poluate râuri de pe Pământ, dar importanța sa religioasă este atât de mare încât, cât de mult sunt dispuși să facă sacrificii enorme cei care doresc a se asigura că este curățat.

În fiecare zi, aproximativ trei milioane de litri de ape uzate sunt goliți în Gange – și doar aproximativ jumătate din acestea au fost tratate

Apele râului sunt atât de murdare încât este considerată una dintre cele mai poluate căi navigabile din lume. Dar există mai mult decât o simplă canalizare care intră în acest râu; deșeurile de la tăbăcării, fabrici chimice, fabrici de textile, abatoare și chiar spitale sunt aruncate, netratate, în el. Barajele blochează și modifică debitul râului în cursurile sale mai înalte.

Agricultura aspiră cantități mari de apă și o folosește pentru a iriga zeci de mii de câmpuri

Chiar și schimbările climatice sunt în căutarea Gangelui. Ploile musonice devin din ce în ce mai puțin previzibile și de durată mai scurtă, secetele sunt în creștere, iar ghețarii din Himalaya care hrănesc cele mai înalte puncte se micșorează rapid. Rezultatul este că nivelul râului scade rapid.

Citește și: Cele mai mari și faimoase delte din lume

Chiar și dragostea ucide râul

Deoarece Gangele este un loc sfânt, oamenii vin aici cu milioanele, să se scalde, curățindu-se astfel de păcat.

Pe lângă scăldat, oamenii fac ofrande de mâncare și flori, care sunt deseori depuse în apă în cutii mici de carton sau pe bucăți de plastic. În fiecare zi, zeci de mii de flori sunt așezate cu grijă în râu în acest fel și lăsate să derive în aval.

Acest lucru poate părea destul de benign, dar multe dintre aceste flori au fost tratate cu substanțe chimice pentru a le menține strălucitoare și proaspete pentru mai mult timp. Când acele flori intră în apă, substanțele chimice se scurg.

Hindușii consideră, de asemenea, malurile Gangelui ca fiind unul dintre cele mai de bun augur locuri pentru a muri și a fi incinerat

După incinerare, rămășițele sunt puse în râu și lăsate să plutească în aval. Unele cadavre, cum ar fi cele ale copiilor mici, nu sunt nici măcar incinerate și, în schimb, sunt doar învelite în pânză albă și trimise pe drum.

În Varanasi, cel mai sfânt oraș de-a lungul malurilor Gangelui, se estimează că 40.000 de cadavre sunt incinerate în fiecare an

Oamenii de știință au descoperit „super bacterii” care trăiesc în apele care sunt rezistente la majoritatea formelor de antibiotice utilizate în mod obișnuit.

Citește și: Cele mai mari epidemii din istorie. 10 pandemii care au schimbat istoria

Alte proiecte simple, dar eficiente iau naștere

Unul, condus de Fundația Culturală Banaras, implică plantarea semințelor de migdal indian de-a lungul părților expuse ale malului râului din jurul Varanasi.

Din casa lui din inima orașului, fondatorul grupului, Navneet Raman, spune că ideea proiectului a fost pur și simplu să regenereze părțile degradate ale malului râului și să creeze un habitat care să încurajeze păsările și alte animale sălbatice să se întoarcă.

În cea mai mare parte, el și mica sa echipă de voluntari s-au concentrat pe plantarea semințelor și a puieților

Raman estimează acum că, în ultimii 20 de ani, el și echipa sa au plantat aproximativ 12.000 sau mai multe semințe și puieți în zonă și că astăzi, când se plimbă de-a lungul malului, o face la umbra copacilor, ascultând păsările cântând. .

Un efect suplimentar al schemei de plantare a copacilor este că rădăcinile copacilor ajută la legarea solului și la menținerea malurilor în loc în timpul puternicelor inundații musonice.

Departe de malul râului, Varanasi se confruntă cu mai multe probleme

În acest oraș sfânt, umanitatea există cel mai intens. Zgomotul este neîncetat, traficul se dezlănțuie zi și noapte, iar poluarea este puternică peste străzi. La început, parcă nu există niciun copac viu în oraș, dar Raman și echipa sa și-au concentrat atenția și aici.

O zonă de pădure de 2.500 de metri pătrați se află acum în centrul orașului, crescând într-un loc care, în urmă cu 15 ani era pustiu, folosit de mecanici. Astăzi, zeci de păsări cheamă pădurea acasă. Raman spune că atunci când vizitează, simte că nu mai este în oraș.

Citește și: Poluarea crește gradul de îmbolnăvire cu coronavirus: cât de mult riscăm dacă trăim într-o zonă cu aer poluat?

Totuși, mai multe grupuri lucrează pentru a aborda cantitățile uriașe de deșeuri de plastic care se revarsă din gura Gangelui și în Golful Bengal

Renewology a instalat sisteme mobile de transformare a deșeurilor din plastic în energie de-a lungul afluenților Gange, cu scopul de a colecta plasticul aruncat și de a-l transforma în combustibil.

Alții sunt ocupați să instaleze bariere fizice, asemănătoare gardurilor, la o scurtă cale de ieșire în râu pentru a capta deșeurile și a le împiedica să curgă în aval. În același timp, numeroase programe educaționale îi învață pe locuitorii de pe malul râului valoarea de a păstra marele râu curat.

Sursa foto: depositphotos.com