Vioara de 10 milioane de euro care a inspirat o națiune: o călătorie muzicală cu Alexandru Tomescu de la scenele internaționale în inima munților Bucegi

Alexandru Tomescu a crescut într-o familie de artiști, înconjurat întotdeauna de muzică. Mama sa, pasionată de pedagogie lucrează și astăzi, la aproape 75 de ani, cu viitorii muzicieni ai României. De altfel, tot ea a fost cea ce l-a îndrumat nu doar în primii 7 ani de acasă, ci și în primii 7 ani de vioară. Iar tatăl său, un pianist de o sensibilitate și o finețe rare, a fost cel care l-a însoțit în primii ani de turnee și de concursuri internaționale. Evident, drumul către marile scene din întreaga lume nu a fost deloc unul ușor. Regimul comunist i-a refuzat de nenumărate ori accesul la concursuri în străinătate, lucru despre care artistul își amintește și acum că „era foarte frustrant și destul de greu de înțeles pentru un copil”.

Astăzi, Alexandru Tomescu a devenit unul dintre cei mai apreciați artiști români. Cântă și astăzi pe o vioară Stradivarius, veche de peste 300 de ani și evaluată la 10 milioane de euro, obiect de patrimoniu național, categoria Tezaur, folosită timp de patru decenii de maestrul Ion Voicu. În decembrie 2022, violonistul român a aniversat 20 de ani de când este solistul Orchestrelor și Corurilor Radio România. 

Dar muzica nu este singurul lucru din viața lui Alexandru Tomescu. Iubirea pentru muzică l-a făcut să înceapă o aventură în Caraiman, încercând să readucă la viață celebra cabană de la 2000 de metri. Cum a început această poveste? Ne spune artistul în interviul de mai jos. 

„Muzica este viața mea și viața mea este muzica. Muzica nu se află în notele în sine, ci în tăcerea dintre ele”, sunt doar câteva dintre gândurile exprimate de Mozart despre arta sa. Gânduri care i se pot aplica foarte ușor și lui Alexandru Tomescu. De altfel, legătura dintre Mozart și Tomescu este una profundă. Iar pe 26 aprilie, violonistul român va fi în centrul unui eveniment dedicat în exclusivitate genialului Amadeus. 

Derulat sub bagheta unuia dintre cei mai apreciați dirijori români, Cristian Mandeal, concertul este și un prilej de a-l revedea pe scena Sălii Radio pe Alexandru Tomescu și vioara de patrimoniu Stradivarius Elder-Voicu. Bilete puteți găsi aici, iar concertul va fi transmis în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical, precum și pe site-urile celor două posturi de radio. 

Încă din 2007, ați cântat pe o vioară Stradivarius – veche de peste 300 de ani și evaluată la 10 milioane de euro, obiect de patrimoniu național, categoria Tezaur, folosită timp de patru decenii de maestrul Ion Voicu. Ce a însemnat pentru dvs. acest lucru? 

Este o mare bucurie și o onoare să cânt pe acest instrument de o valoare inestimabilă. Este visul oricărui violonist să poată ține în mâini măcar o dată în viață o vioară Stradivarius. Puțină lume realizează că această vioară aparține de fapt tuturor românilor, este practic a noastră. De aceea am făcut acea promisiune în 2007 – și anume să o duc în fața cât mai multor din proprietarii săi, respectiv în fața cât mai multor români, indiferent unde ar locui ei. Așa au luat naștere turneele Stradivarius, eveniment cultural care anul acesta ajunge la cea de-a șaisprezecea ediție.

Alexandru Tomescu: „Am avut privilegiul să îl întâlnesc pe maestrul Ion Voicu de mai multe ori: era un om șarmant, cu un simț al umorului cuceritor”

L-ați și întâlnit pe marele Ion Voicu, nu? Cum a fost relația dvs. cu acesta, mai țineți minte vreunul dintre sfaturile pe care vi le-a dat?

Am avut privilegiul să îl întâlnesc pe maestrul Ion Voicu de mai multe ori, împreună cu distinsa sa soție, doamna Madeleine Voicu. Era un om șarmant, cu un simț al umorului cuceritor. Mi-a spus că a avut nevoie de 10 ani să se „împrietenească” cu vioara – la momentul respectiv eram adolescent și mi s-a părut pur și simplu o exagerare! Acum, cu experiența pe care am dobândit-o, tind să îi dau dreptate.

Mai cântați și acum pe ea – știu că încredințarea celebrului instrument era până în 2023.

Da, cânt pe vioara Stradivarius în cât mai multe concerte posibil. Plănuiesc să particip și la concursul din anul acesta pentru a putea duce la buna îndeplinire toate proiectele culturale pe care le-am început. Este o muncă uriașă, dar când văd bucuria și încântarea de pe chipurile spectatorilor îmi dau seama că merită pe deplin acest efort.

Citește și: Cornelius Zirbo și relația sa specială cu muzica: „O expresie profundă prin care toți într-un glas ne exprimam recunoștința față de Dumnezeu pentru dragostea și bunătatea lui față de noi”

Așa cum spuneați mai devreme, de când ați început să cântați pe această vioară, v-ați propus ca sunetul acesteia să fie auzit de toți românii și ați lansat un proiect multianual constând în mai multe turnee, în colaborare cu alți muzicieni. Credeți că v-ați atins acest obiectiv?

Filozofia de turneu este următoarea: calitate extraordinară, inovație la fiecare nou proiect și alegeri repertoriale îndrăznețe. De-a lungul anilor turneul Stradivarius și-a creat un public fidel și entuziast – nu o dată am fost impresionat să întâlnesc melomani care au călătorit multe sute sau chiar mii de kilometri pentru a ajunge la concert. În privința atingerii obiectivului, cred că… mai am de lucru! De aceea îmi propun să duc turneul în anii care urmează în locuri nemaiauzite și de poveste din România pentru ca fiecare român să aibă această șansă fantastică de a auzi sunetul unei viori construite de Stradivarius.