2021, anul filmului românesc. Sau cum „colectiv” la Oscar arată lumii întregi cum corupția din România ucide

Au trecut doar câteva zile de când documentarul colectiv a fost nominalizat la premiile Oscar 2021 la două categorii foarte importante: cel mai bun film străin și cel mai bun documentar.

Tot câteva zile au trecut de când ultimul film al lui Radu Jude, Babardeală cu bucluc sau porno balamuc a fost premiat cu Ursul de aur la festivalul de film de la Berlin.

Cu doar aceste două informații putem spune că 2021 pare să fie anul filmului românesc.

Cine s-ar fi gândit? La un an de la izbucnirea epidemiei de coronavirus, un an în care cultura și arta au fost decimate din cauza restricțiilor impuse, două filme românești au obținut două dintre cele mai importante aprecieri.

colectiv la Oscar și Babardeală cu bucluc sau porno balamuc la Berlinale

În toată istoria cinematografiei românești un singur film a ajuns pe lista scurtă a nominalizărilor la premiile Oscar. Acesta a fost „După dealuri” în regia lui Cristian Mungiu, însă nu a obținut nominalizarea. Anul acesta, probabil cel mai potrivit an în care un film ce prezintă corupția dintr-un sistem sanitar, colectiv, filmul, a fost nominalizat și așteptăm cu toții cu sufletul la gură premiile.

În regia lui Alexander Nanău, colectiv este un documentar observațional despre evenimentele primului an de la tragedia din clubul Colectiv. Filmul urmărește povestea anului 2016 și se concentrează pe relația dintre autorități și jurnaliști în încercarea de a afla adevărul. “colectiv” este despre oameni versus sistem, linia fină dintre adevăr și minciună, despre curaj și responsabilitate.

Din nefericire, viețile celor pierdute în incendiul izbucnit în clubul Colectiv nu mai pot fi cu nimic aduse înapoi. Însă, documentarul lui Nanău, poate fi considerat cumva un omagiu adus memoriei celor 66 de tineri. Iar dacă va primi și o statuetă Oscar pentru documentarul colectiv, toată munca se va fi dovedit a nu fi fost în zadar.

Pe de altă parte, subintitulat „Schiță pentru un film popular”, lungmetrajul „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” analizează raporturile dintre individ și societate, având ca punct de plecare urmările pe care un clip porno de amatori încărcat de o profesoară de școală generală pe un site specializat le provoacă în viața acesteia.

Din distribuție fac parte actorii Katia Pascariu, Claudia Ieremia, Olimpia Mălai, Nicodim Ungureanu, Alexandru Potocean, Andi Vasluianu, Alex Bogdan, Ilinca Manolache, Dana Voicu, Axinte, Adrian Enache, Ilinca Hărnuț.

„Un prieten a descris acest film ca fiind întâlnirea dintre Immanuel Kant (legea morală) și Emanuelle Cunt (legea mortală). Iar criticul Andrei Gorzo declara recent că filmul este: «agresiv, experimental, debordând de idei și mai ales de un simț superincisiv al contemporanului. » Nu mai am nimic de adăugat.”, spune regizorul Radu Jude.

Este al doilea premiu important pe care regizorul Radu Jude îl obține la Festivalul de film de la Berlin, după ce în 2015 a primit Ursul de argint pentru filmul „Aferim”.

2021, anul filmului românesc. Oare ce urmează?

Anul trecut ne-a învățat pe toți că se poate trăi și în condiții de restricții. Iar cei care au avut foarte mult de suferit, s-au dovedit și foarte inventivi. Astfel s-au organizat expoziții virtuale, festivaluri de film în condiții de distanțare și tot felul de evenimente culturale. Iată că s-au filmat și lung metraje importante – vezi Nomadland, marele câștigător de la Globurile de aur, dar și alte producții importante.

Acestea fiind zise, am încercat să facem o listă cu lansările anunțate în 2021 din partea cineaștilor români.

Radu Munteanu a terminat la sfârșitul anului trecut filmările pentru „Întregalde” – o nouă sondare a psihologiei unor reprezentanţi ai clasei de mijloc ajunşi într-o situaţie neaşteptată, care le tulbură siguranţa – lungmetraj așteptat să-și facă debutul anul acesta.

După debutul cu „Un pas în urma serafimilor” (2017), Daniel Sandu ar putea lansa extrem de aşteptatul „Tatăl mută munţii”, ale cărui filmări s-au finalizat chiar înainte de pandemie. Filmul are ca protagonist un tată, fost ofiţer, care îşi caută fiul dispărut în munţi.

Tot cu al doilea film de cinema va reveni în atenţie şi regizorul Valentin Hotea, care a debutat în 2013 cu „Roxanne”. Noul lungmetraj, „Lebensdorf”, filmat în 2019, are în centru un scriitor prins între două femei şi două oraşe, Bucureşti şi Berlin.

Directorul de imagine Liviu Mărghidan debuta în regie în 2018, cu filmul pentru copii “Străjerii”. Între timp, a filmat o continuare, “Străjerii Deltei”, dar şi un prim film de autor – “Refugiul – Castelul Crăiţei”, despre un cuplu divorţat aflat în vacanţă la munte cu cei doi copii ai lor. Ambele lungmetraje ar putea avea de asemenea premiera internaţională în 2021, scrie metropolis.ro.

Și o altă lansare importantă ar fi animația „Insula” a Ancăi Damian, un musical comedie despre care regizoarea spunea că este „povestea lui Robinson Crusoe cu susu-n jos”.

Mai sunt trei lansări ce se anunță extrem de promițătoare și care ar putea aduna multe premii la festivalurile de film:

„Balaur”, de Octav Chelaru, are în prim-plan o atractivă profesoară de religie, soţie a preotului din oraş, care are o relaţie cu un elev al său, în vârstă de 16 ani. Lucrurile se complică atunci când adolescentul începe să i se spovedească preotului.

„Om-Câine”, de Ştefan Constantinescu (regizor şi artist român stabilit în Suedia), este o poveste despre iubire şi exil care se desfăşoară în timpul pandemiei de COVID-19 şi în care paranoia, alienarea, umorul absurd şi teama de un dezastru iminent se amestecă într-o structură de film noir.

În regie debutează şi actriţa Alina Grigore, cu “Crai nou”. Filmul “urmărește călătoria psihologică a unei fete spre procesul ei de dezumanizare. În timp ce se luptă să plece la studii în București, Irina se metamorfozează din victimă în agresor ca urmare a diferitelor forme de violență la care este supusă. “Crai nou” este o dramă psihologică ce implică familie, sex și un pic de sânge”, îşi descrie Alina Grigore debutul.

Despre colectiv la Oscar în 2021

Odată cu anunțarea nominalizărilor la Oscar, părerile au fost împărțite în legătură cu documentarul colectiv. Evident, cu toții ne-am bucurat de această reușită și toți ne dorim să fie câștigător. Însă, au fost multe voci ce au tremurat din cauza lacrimilor atunci când au spus că viețile prietenilor lor morți în incendiu nu pot fi răscumpărate cu nimic.

În plus, e o nouă palmă pe obrazul României ce ajunge din nou în atenția lumii întregi din cauza corupției. Chiar dacă, de această dată corupția este îmbrăcată în hainele artistice ale unui film. Filmul își merită toate laudele, însă corupția rămâne și, așa cum s-a văzut, ucide.

Dragoș Stanca scria pe pagina sa de Facebook, imediat după anunțarea nominalizărilor:

„Un ochi și jumătate plânge: e o „victorie” amară, având în vedere că, practic, corupția adânc înrădăcinată și iresponsabilitatea politică au generat drama de la care a pornit documentarul care ne aduce azi în atenția planetei.

O jumătate de ochi râde: jurnalismul de investigație românesc va fi și este în atenția comunității profesionale globale. Respect lui Catalin Tolontan și echipei cu care continuă să facă asta zi de zi.

[Maxime felicitări, firește, lui Alexander Nanau pentru idee și pentru o performanță deja unică în istoria filmului românesc și +1 si lui Vlad Voiculescu care continuă încă să susțină transparența, cum a arătat și în film]”.

Emil Ionescu, proprietarul iabilet.ro, scria:

„Nu pot să mă bucur de nominalizarea la Oscar. La fel cum am încercat de 10 ori să văd filmul și efectiv nu am putut. Nu pot să mă bucur că suntem acum recunoscuți mondial pentru incompetență și corupție, că am ajuns la Oscar cu radiografia societății noastre murdare și că de 6 ani nu s-a schimbat nimic, nicăieri. Felicitari tuturor celor implicați în proiect, sper să câștigați… și să le fie țărâna ușoara prietenilor mei care au fost răpuși de sistemul asta mizerabil. Când nu mi-o mai fi teamă să calc într-un spital de stat sau când nu vor mai lua decizii aceiași experți ca în 2015, atunci o să văd și filmul și mă voi bucura că a ajutat la schimbarea din temelii a unei țări și a unei societății mioritice cu sindromul Stockholm”.

Iar jurnalistul Cristian Tudor Popescu a declarat: „Acest film arată cât de adâncă, cât de virulentă, cât de sinistră e corupția care ucide în România și, în același timp, că există niște oameni în țara asta care nu se împacă cu ea, care încearcă să lupte împotriva ei, încearcă s-o arate oamenilor, s-o devoaleze și, din punctul ăsta de vedere, filmul face un mare serviciu României. Este prima dată când munca unor jurnaliști români, echipa de investigație condusă de Cătălin Tolontan, e înfățișată veridic și memorabil pe marele ecran.

Este și prima dată când un film românesc e nominalizat la Oscar. Cel mai aproape până acum a fost «După dealuri», al lui Cristian Mungiu, ajuns pe lista scurtă, de 9 filme, a categoriei «Cel mai bun film străin». Dubla nominalizare a «Colectiv»-ului e deja o mare performanță. Merită să-l vedeți, e pe internet, fără să așteptați Noaptea Oscarurilor.”