„Acest tip cu multe pe cap care e posibil să se uite la tine când vorbești, dar să se gândească la altceva, nu din superficialitate, ci din nevoia de a stinge un foc care arde undeva, cât mai repede. Și de la ADHD”. Cum și-a găsit Andrei Dudea rolul într-o poveste despre determinare, creativitate și activism cultural

Cine este Andrei Dudea? „Andrei Dudea este acest tip cu multe pe cap care e posibil să se uite la tine când vorbești, dar să se gândească la altceva, nu din superficialitate, ci din nevoia de a stinge un foc care arde undeva, cât mai repede. Și de la ADHD. Altfel, suntem bine”. 

În lumea filmului documentar românesc, Andrei Dudea este o figură distinctă, cunoscut pentru pasiunea sa de a spune povești autentice și de a aduce în prim-plan experiențele umane prin intermediul camerei de filmat. Personalitatea sa complexă și energia debordantă îl definesc nu doar ca regizor și producător, dar și ca un om implicat în multiple proiecte culturale, fiecare cu un impact semnificativ asupra comunității.

Andrei Dudea se descrie ca un om cu multe pe cap, mereu preocupat de noi idei și proiecte. Este mereu activ și vrea să se implice în inițiative care să stârnească discuții și să provoace schimbări. Unul dintre aceste proiecte este „Una din Trei”, dedicat creșterii gradului de conștientizare în jurul pierderii de sarcină și infertilității, este o dovadă a dorinței sale de a adresa subiecte dificile și sensibile, contribuind la construirea empatiei în societate. Proiectele sale nu se opresc doar la film, ci includ și activități care combină cercetarea cu arta, precum atelierele de suport și expozițiile culturale. În cadrul „Una din Trei”, Andrei lucrează alături de regizoarea Ruxandra Gubernat și alți artiști pentru a transforma poveștile personale în opere de artă și documentare care să sensibilizeze și să informeze publicul. Prin aceste inițiative, Andrei Dudea demonstrează că arta poate fi un instrument puternic de vindecare și schimbare socială.

Întotdeauna în căutare de noi moduri de a se exprima și de a se conecta cu realitatea, Andrei Dudea continuă să exploreze teme relevante și să creeze conținut care provoacă gândirea și emoția. Fie că filmează documentare despre viața în mediul rural, fie că portretizează poveștile oamenilor obișnuiți, el reușește să aducă la lumină complexitatea și frumusețea existenței umane.

Andrei, povestește-ne puțin despre proiectul Una din Trei…

Cu „Una din Trei” ne propunem să aducem în spațiul public și să creăm vizibilitate în jurul experiențelor trăite de femeile care trec sau au trecut prin situații de pierdere de sarcină, controlate sau nu, și infertilitate. Așa, în linii mari, ne dorim să creștem gradul de empatie al societății cu privire la acest aspect. 

După ce am încheiat un capitol din documentarul „Vis, Viață”, care va fi lansat în cinematografe toamna aceasta, Ruxandra Gubernat, regizoarea documentarului a venit cu ideea de a face un documentar pe acest subiect. Ruxandra, înainte să îl nască pe băiețelul ei, a trecut și ea printr-o serie de traume legate de pierderea de sarcină. Din documentar, în primă fază, s-a transformat în proiectul Una din Trei. Și, împreună cu Andrada Roșu, l-am transformat într-un proiect cultural, care a și primit o finanțare de la Administrația Fondului Cultural Național.

Una din două femei trece prin depresie și/sau anxietate, în urma pierderii unei sarcini, sau în contextul problemelor de infertilitate. Voi vă propuneți să confruntați această situație pe multiple căi, la confluența dintre cercetare și artă. Cât de mult credeți că ar putea să ajute această abordare?

E important să aducem în spațiul public un subiect atât de greu. Vorbim despre femei care își doresc să fie mame și nu reușesc. Atelierele sunt gândite ca un grup de suport, pe de o parte, și asta cred că e de foarte mare ajutor pentru femeile participante. Din ateliere strângem mărturii și povestiri personale ale participantelor. Aceste video-uri cred că au un efect terapeutic și, într-o mică măsură, vindecător, în primul rând față de persoanele care le exprimă. În paralel, Ruxandra realizează o cercetare pe zona de infertilitate și pierdere de sarcină, despre care, apropo, nu prea există informații în România. Avem invitate în proiect și trei artiste (Maria Stanisheva – regizor de animație, Bulgaria; Sabina Tupan – artă multimedia, România; Suzana Dan – pictoriță, România) care vor crea lucrări fizice sau digitale pe zona aceasta, iar toate materialele pe care le vom genera din ateliere, cercetare și interacțiunea cu artistele vor fi expuse publicului în toamnă într-o expoziție organizată la Rezidența Scena 9 și ulterior, în Sofia, Bulgaria. Cred că se poate construi simpatie și empatie în spațiul public prin poveștile spuse de femeile participante în proiect.  

Andrei Dudea, un om cu multe pe cap, mereu preocupat de noi idei și proiecte. Este mereu activ și vrea să se implice în inițiative care să stârnească discuții și să provoace schimbări

Cât de mult crezi că ajută să te deschizi și să-ți spui povestea într-o formă creativă, artistică?

Procesul în sine este unul destul de puternic pentru că, prin intenția de a te înregistra pe un mediu, oricare ar fi el, dar în special pe video, se creează o formă de responsabilitate față de ceea ce zici și ce faci. Evident că poate provoca și blocaj, frică, lipsă de încredere și asta e foarte ok. Cu cât persoanele care se exprimă se simt mai în siguranță și respectate de grupul către care se exprimă, cu atât vor comunica mai ușor și fără resentimente că nu pot trece prin acest proces.

Andrei, îți propun să ne întoarcem puțin în timp… cum ai ajuns tu la film?

Pe la 26 de ani am avut o criză de identitate, nu îmi mai plăcea ce făceam atunci, și după trei ani sabatici în care am tot căutat și m-am gândit, mi-am dat seama că aș vrea să spun povești toată viața. Am sperat că o să pot să fac asta prin film și iată-mă aici. 

Producător, director de imagine și regizor. Când ți-ai dat seama că acesta este drumul tău profesional?

Da, eu aș vrea să regizez documentar, de asta mi-am dat seama când am studiat mai serios filmul documentar la o facultate începută târziu. Încep acum unul despre mutatul de la oraș la țară, vreau să urmăresc această identitate nouă, hibridă a noului locuitor din rural care nu mai e nici orășean și nici țăran. Până una alta filmez destul de mult și asta îmi place foarte tare. Filmatul singur sau cu un sunetist sau cu un regizor sunt activități prietene filmului documentar. Am filmat de nevoie și a început să-mi placă. Da, după „Vis, Viață“ am și acest statut de producător, și îmi doresc să mai dezvolt proiecte de film documentar pe viitor. Dar îmi place mult să dezvolt proiecte culturale care au și componente de film documentar integrate și care au un impact cât de mic la nivel local. Deci, după cum vezi, nu mi-am dat seama exact ce vreau să fac, dar cred că m-aș și plictisi dacă aș face un singur lucru.

Care sunt poveștile care te atrag cel mai mult? Ce-ți place să descoperi cu ajutorul camerei de filmat?

Îmi plac microistoriile, clar. Îmi place foarte mult să construiesc în jurul oamenilor obișnuiți, să îi transform în protagoniști. Sunt enorm de multe povești interesante care așteaptă să fie spuse, iar filmul documentar poate să facă asta.

Între filme documentare despre viața în mediul rural și portretizarea poveștilor oamenilor obișnuiți, Andrei Dudea explorează complexitatea și frumusețea existenței umane

Povestește-ne puțin despre cel mai nou proiect în care ai fost implicat, „Imaginary Youth”… spuneai pe contul tău de Instagram că este un documentar „la care am filmat patru ani, patru ani lungi și formatori, proiect în care am avut șansa să-i descopăr pe adolescenții de ieri, pe tinerii adulți de azi, pe Una, Habet și pe Ștefania”.

„Imaginary Youth“, care are numele „Vis, Viață“ în România e un proiect la care am lucrat mult, în special alături de Ruxandra Gubernat și de Henry Rammelt. A fost o peripeție, pentru că am petrecut timp alături de tinerii ăștia care ne-au primit în casele și în viețile lor și mă simt onorat pentru asta și vreau să le mulțumesc. A fost o peripeție și pentru că am realizat acest documentar cu resurse limitate, cu toate că am făcut echipă solidă cu Monica Lăzurean Gorgan și cu Elena Martin care au făcut eforturi mari pentru terminarea filmului.

Îmi place mult proiectul tău cu oamenii din piețele din România… cum ți-a venit această idee? Și ce vrei să transmiți cu acest proiect?

Asta e o idee care mi-a venit în toamna lui 2023 când eram în Piața Astra din Brașov cu un proiect cultural numit „Caietul de rețete din Piață”. Evident că denumirea pleacă de la hashtag-ul „people of New York”, dar e „oameniaipieței”, în schimb, și asta-mi sună bine. Cum am răspuns și la o întrebare anterioară, îmi place foarte mult să fac oamenii obișnuiți protagoniști, eroi. Acolo am filmat și fotografiat doamne și domni producători de fructe, legume și lactate care, indiferent dacă e ger sau caniculă, sunt fie cu animalele sau în grădină, seră sau acolo în piață, gata să ne vândă produse proaspete și de sezon. Cred că ei sunt niște eroi care ne țin în viață și ne hrănesc și cred că merită promovați.

Faci foarte multe lucruri, ești angrenat în multe proiecte. Cum l-ai defini pe Andrei Dudea din punct de vedere artistic?

Pffff. Procrastinare combinată cu motoare tunate la maxim când îmi place un proiect sau o idee. Din păcate nu mai am timp de procrastinare… 

Dar atunci când nu are în mână nici camera, nici aparatul foto, nici telefonul?

Mă odihnesc, în primul rând. Îmi place că proiectele mă duc prin țară și prin rural, mă simt un pic mai conectat cu realitatea. Dar îmi place și să mă deconectez, la mare și în apă mă simt cel mai bine.

În lumea filmului documentar românesc, Andrei Dudea este o figură distinctă, cunoscut pentru pasiunea sa de a spune povești autentice și de a aduce în prim-plan experiențele umane prin intermediul camerei de filmat

Care este cel mai mare vis al lui Andrei Dudea?

Să fac un centru cultural în Rahova care să aibă cinematograf și programe și ateliere dedicate tinerilor din cartier. Și să fac film documentar, care e un vis continuu și o călătorie de care încep să mă bucur din ce în ce mai mult.

Citește și: De la „Dumnezeul de a doua zi”, la „Las Fierbinți”. Cum arată viața actriței Mirela Oprișor: „n-am avut numai noroc. Au fost ani de muncă, de chin, de frustrare”

Dacă ai putea lucra cu oricine, oriunde și oricând, ce ai alege și de ce?

De la noi, cred că mi-ar plăcea să lucrez cu Alexandru Solomon, îmi place foarte mult ce a făcut și face pentru filmul documentar românesc și cred că aș avea de învățat de la el. Nu știu, lista e lungă dacă aș putea lucra cu oricine. Uite, cu Agnes Varda, pentru că o interesau oamenii. 

Dacă ai putea organiza o cină la care ai putea avea 5 invitați – trecut, prezent, viitor. Pe cine ai alege? De ce? Și ce ați vorbi?

Nu știu, aș invita câțiva sfinți pentru că pe ei i-ar asculta cât mai multă lume. Poate Iisus, Buddha, Allah, Krishna și pe cineva care să îi medieze, pe Ghandi, de exemplu. Și i-aș întreba despre cum naiba s-ar putea dezîncâlci lumea în care trăim azi și ce ne-ar ajuta să devenim un pic mai blânzi unii cu alții. 

Cine este persoana pe care o suni atunci când ai o zi proastă? Dar o veste importantă?

Pe fratele meu. Și mai am un prieten foarte apropiat, pe Ionuț. Dar în ultima vreme mai puțin, nu pentru că n-aș avea zile proaste, doar că încerc să le mai gestionez și singur. Pentru o veste importantă sun pe toți prietenii mei. Glumesc, m-am blazat și nu mai sun pe nimeni.

Recomandă-ne un film…

Îmi plac tot felul de filme… Pe documentar românesc, recomand “Toto și surorile lui” pentru felul în care e spusă povestea lui Toto. Aș mai recomanda “Exit through the gift shop” al lui Banksy sau “Close Up” al lui Abbas Kiarostami pentru că sunt mișto, dar sunt și foarte bune în a arăta până unde se poate duce filmul documentar. Ca film artistic, mi-a plăcut mult “The Taste of Things” ultimul film în care a jucat Juliette Binoche. E regizat de Anh Hung Tran care a și luat premiul pentru regie la Cannes pentru film.

Și un artist care te-a inspirat sau te-a impresionat în ultimul timp…

Fred Again îmi place foarte mult, l-am descoperit recent și îmi place energia pe care o pune și pe care o transmite prin muzica lui și prin tot actul lui de producție live. Mi se pare autentic și foarte bogat și expresiv. 

Citește și: „Astă-seară dansăm în familie” cu Irina Rădulescu: Cum arată o viață marcată de glumele lui Dem Rădulescu? Și cum este să te întâlnești pe scenă cu mama ta, actrița Adriana Șchiopu

Și, la final, cum i-ai răspunde unui tânăr care te-ar întreba „Cine este Andrei Dudea”?

Andrei Dudea este acest tip cu multe pe cap care e posibil să se uite la tine când vorbești, dar să se gândească la altceva, nu din superficialitate, ci din nevoia de a stinge un foc care arde undeva, cât mai repede. Și de la ADHD. Altfel, suntem bine.