Andreea Alexandru, femeia care a lăsat Bucureștiul pentru „un cal de la Letea” ce a făcut-o să descopere sensul iubirii, al toxicității relațiilor și al femeii Alpha și a învățat-o să renască

Andreea Alexandru: „Am multe sertare neînchise aici și încă îmi caut răspunsuri, deși, în ultimul timp mi-am dat seama că-i mai bine să le stivuiesc”

Ai spus la început că ești single, apoi când te-ai descris am înțeles că ești o femeie puternică. Crezi că bărbații își pierd din autoritate în fața unei femei Alpha?

Asta-i o întrebare foarte simpatică. Nu-i despre autoritate într-o relație, este despre respect, prietenie și sprijin. În capul meu Alpha nu înseamnă puternic. Cred că femeia este gâtul și bărbatul capul, și cred în bărbații care înțeleg asta, care din păcate sunt foarte puțini. Majoritatea rămân la exprimarea, tradițională de altfel, cu „capul familiei”.

Erai o altă Andreea dacă mama ta ar mai fi fost printre noi? Ce n-a apucat ea să vadă la fiica ei?

M-am întrebat și eu unde aș fi ajuns sau cine aș fi devenit dacă mama trăia? Am multe sertare neînchise aici și încă îmi caut răspunsuri, deși, în ultimul timp mi-am dat seama că-i mai bine să le stivuiesc pur și simplu și să fac pace cu ele. Sunt ok unde sunt și asta contează.

Utopic poate, dar ai simțit vreodată că iată, ești mamă de fată pentru a continua ce s-a rupt în viața ta când aveai 19 ani?

Nu, n-am simțit asta niciodată. N-aș compara sau n-aș căuta conexiuni între ce a fost și ce este, în fine conexiuni, continuări. Sunt mamă de fată pentru că Universul a fost de-a dreptul minunat și mi-a oferit ceea ce mi-am dorit, adică o fată. Nu m-am văzut deloc în poză de mamă de băiat.

Andreea Alexandru: „Acum ceva ani dacă îmi spunea cineva că mă voi muta în Moldova, îl consideram cel puțin nebun. Și acum mă strânge Bucureștiul și mi-e străin”

Cum e cu relațiile toxice? Nu doar sentimentale.

Am citit de curând un articol briliant din perspectiva mea, care spune că în viață ne îndrăgostim cu adevărat de 3 ori. Prima dragoste, este de tinerețe și este cumva creionată de credințele inoculate de familie și societate. Este o dragoste care arată corect. Cea de-a doua, fiind una ce se poate multiplica până înțelegem paternul, privește ceea ce presupunem c-ar fi dragostea noastră mare. Această e îndrăgosteala toxică, care doare, manipulatoare. Credem că facem alegeri diferite față de prima, deși doar stagnăm. Această este dragostea despre care am vrut să credem că-i corectă. Ultima este cea pe care n-o vedem când vine, de obicei pare greșită inițial și contravine tuturor ideilor noastre anterioare despre dragoste. E acea dragoste unde suntem împreună cu cineva cu care chiar „fits”. Suntem pur și simplu acceptați pentru cine suntem, suntem luați exact așa cum suntem. Aș spune că aștept să mă surprindă această a treia dragoste, dar nu sună corect ideea de așteptare, așa că spun simplu că am încredere în Univers.

Unde e liniște pentru Andreea?

În mine am găsit-o parțial și continui drumul. Până acum am căutat-o în exterior, dar este înăuntru.

Ce are Slănicul și nu are București-ul și invers?

Slănicul are liniște, are pace, are un capăt de lume. Are vibe și are vise și pentru mine asta-i cel mai benefic. Are vise și are natură. Poți să te reconectezi cu tine, atunci când te reconectezi cu natura.

Este distractiv, știi? Acum ceva ani dacă îmi spunea cineva că mă voi muta în Moldova, îl consideram cel puțin nebun. Și acum mă strânge Bucureștiul și mi-e străin. Ideea este să fim mai umili în fața Universului și să ne domolim aroganța și mai ales să lăsăm deschise porțile spre orice poveste care se arată în viață.