Oana Gheorghiu (Dăruiește Viață) pentru LIFE.ro despre viitorul spital Covid19:,,Nu puteam să stăm cu mâinile în sân. Am văzut că statul român nu prea acționează. Facem noi și sperăm să ne preia modelul"

Asociația Dăruiește Viață prin cele două voci neobosite ale ei, Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu a anunțat că va ridica un spital modular în curtea spitalului de urgență Elias, special pentru pacienții aflați în stare gravă în urma infecției cu coronavirus. Spitalul va fi gata în aproximativ patru săptămâni, iar la finalul pandemiei se va transforma într-unul de mari arși pentru că probabil „statul nu va face unul”, după cum spune Oana.

Acesta ar fi al doilea spital pe care asociația Dăruiește Viață împreună cu întreaga comunitate de oameni cu suflet și companii din România îl va construi. Primul spital este un proiect uriaș, de fapt primul spital de oncologie pediatrică construit vreodată în România, ce va fi gata în foarte scurt timp. Aflând o astfel de veste, am vrut să aflu cum de au reușit să facă din nou treaba statului român. Așa că, din fața calculatorului am luat-o pe Oana Gheorghiu la întrebări 😀

Dar înainte să încep, am aflat cum putem pune și noi o cărămidă. Găsești detaliile aici, pe site-ul asociației Dăruiește viață.

Voi ridicați spitale, văd. Ce urmează să faceți?

Vom ridica în curtea spitalului Elias – din fericire am găsit acolo deschidere din partea managementului – un spital modular pe o suprafață de 2200 de metri pătrați, cu 50 de paturi de terapie intensivă pentru tratarea pacienților cu COVID-19 în stare gravă și critică. Va fi un spital care va îndeplini toate condițiile necesare impuse de o astfel de secție, care la finalul pandemiei – sperăm să nu dureze mult – îl vom putea muta și transforma în centru de mari arși pentru că nu cred că poate România să construiască în următorii ani un centru adevărat.

Ce înseamnă spitalul modular? E o construcție care ar trebui să se realizeze repede, nu?

Noi acum defrișăm terenul, astăzi am început, probabil că va dura vreo două zile, apoi începem să turnăm o placă de beton și în maximum două săptămâni ar trebui să începem montarea lui. Va fi de tip container.

Când o să poată primi efectiv pacienți?

Dacă merge cum am planificat noi, în patru săptămâni ar trebui să fie gata. Tocmai de aceea am spus că trebuie să ne apucăm imediat, ca atunci când estimează specialiștii că este vârful pandemiei la noi, la final de aprilie, început de mai, să poată primi pacienți.

Ce cost presupune?

Noi estimăm costul pentru întreaga suprafață construită la aproximativ 2 milioane de euro.

Aveți banii?

Avem o parte din ei, sperăm ca oamenii și companiile să se alăture acestui proiect și să-l putem ridica.

Dar există posibilitatea să nu aveți și să nu puteți să-l terminați?

O să-l terminăm oricum. Nu există așa ceva 😀. Nu ne putem gândi în acest fel pentru că dacă gândeam așa, nu ne mai apucam de nimic, niciodată. Noi ne-am asumat partea de ridicare a spitalului, tot ce înseamnă construcție, instalații, tot, spitalul Elias va veni cu partea de dotare.

Paturi, ventilatoare și tot ce trebuie…

Paturi, ventilatoare și tot ce trebuie. O parte din paturi le avem și noi, pentru că le aveam deja în stocurile noastre pentru dotarea secției de oncologie de la Elias și le vom muta în acest spital. În plus, au mai comandat și ei niște paturi.

În ceea ce privește ventilatoarele, credem că e nevoie de o intervenție la nivel guvernamental, la nivel de prim ministru și președinte către guvernul Germaniei. Germania are fabrici de ventilatoare și stă foarte bine la numărul de paturi existente. Eu cred că Germania ar putea să ne ajute și sperăm că vor înțelege asta și conducătorii noștri.

Să înțeleagă înseamnă să ceară ajutor, adică să întindă mâna…

Exact. Să spună adevărul: „nu avem și vom fi prinși nepregătiți dacă nu ne dați niște ventilatoare”. Trebuie să ceară ajutor pentru că tocmai am citit că Germania a trimis nu știu câte ventilatoare către Italia.

Și văd că Germania oricum întinde mâna și ia pacienți și din Italia, și din Franța…

Exact! Pentru că Germania are 28.000 de paturi de terapie intensivă. Noi ne lăudăm cu 2000 și ceva din care doar o mie și puțin au ce le trebuie. Restul sunt doar niște paturi. Pot să spun și eu că-mi cumpăr un pat și l-am făcut de terapie intensivă, dar dacă nu are ventilator și gaze medicale atunci nu e bun.

Dar de ce v-ați asumat voi asta? Voi ridicați spitale pe care nu le ridică statul…

De ce ne-am asumat? Nu puteam să stăm cu mâinile în sân. Încă de la începutul crizei am trimis diferite memorii statului român, la diferite niveluri, cu toate informațiile pe care le dețineam noi și cu toate soluțiile pe care le identificam noi, un ONG care stă la firul ierbii și înțelege nevoile din țară. Am văzut că statul român nu prea acționează. Într-adevăr, sunt două spitale de campanie, puțin diferite, în care se vor trata pacienții cu faze medii și ușoare ale bolii, dar nu e suficient. Secțiile de terapie intensivă din toată lumea de asta suferă și noi trebuie să ne uităm ce se întâmplă în țările care sunt înaintea noastră cu două-trei săptămâni, să anticipăm, să învățăm și să ne luăm măsuri. Nu mai puteam să stăm așa, să așteptăm să facă cineva. Facem noi și sperăm să ne preia modelul.

Citește și:

„Umilinţa pe care oamenii o primesc din sistem e aproape mai grea decât boala”, Oana Gheorghiu şi Carmen Uscatu, cele două femei care cer sistemului să ne respecte drepturile

Cine va lucra în spitalul acesta? Vor fi medicii de la Elias?

Medicii de la Elias. Am ales spitalul Elias pentru că este unul dintre spitalele cu cea mai bună platformă multidisciplinară. Ideea principală este să nu introducem pacienții cu Covid în secția de terapie existentă, pentru că, să nu uităm, Elias este un spital de urgență. Nu se oprește pe loc România și nici celelalte boli. Vom continua să avem pacienți cu boli grave, vom continua să avem oameni care au o urgență și care trebuie să ajungă într-un spital și cred că trebuie să găsim soluții ca să-i tratăm și pe unii și pe alții.

În ce stadiu sunteți cu spitalul de oncologie pediatrică?

La spitalul de oncologie de la Marie Curie lucrurile merg înainte, se lucrează pe șantier cu niște măsuri suplimentare de siguranță, se lucrează în echipe foarte mici, pe niveluri, astfel încât să interacționeze foarte puțin între ei. Până în acest moment nu avem nici un caz și sperăm să nu ne încurcăm cu aprovizionarea materialelor pentru că aici ar putea să apară ceva probleme din cauză că se închid fabricile. Deocamdată se lucrează și mergem înainte.

Sunteți în plan, adică…

Suntem în plan. O să avem probabil o mică întârziere dată de diferite aprovizionări cu materiale, dar noi încercăm să ținem pasul.

Tu și Carmen stați izolate zilele acestea?

Da. Am stat mai mult acasă, lucrăm de acasă, dar probabil că va fi nevoie să mai și ieșim. Am ieșit săptămâna trecută când am făcut distribuiri de echipamente, însă acum am învățat niște sisteme în care noi pregătim comenzile și facem livrările prin Fan Curier care ne-a ajutat și ne-a preluat comenzile. Încercăm să ne descurcăm în felul acesta pentru că eu cred că fiecare dintre noi trebuie să încercăm să avem grijă de noi înșine pentru că astfel avem grijă și de cei din jurul nostru.