Aurelian Temişan - Cornel Ilie – Cirprian Teodorescu, interviu în oglindă cu cei trei Sam din Mamma Mia!

Pe 24 mai va avea premiera unuia dintre cele mai aşteptate musical-uri de la noi: MAMMA MIA! Cei mai mari artişti, cele mai bune voci (multe de la Vocea României), cei mai talentaţi actori, cu toţii se vor urca pe scenă pentru una dintre cele mai frumoase reprezentaţii. Până atunci, repetă, şi o fac aproape zilnic, cu sârg, dar şi cu enorm de multă plăcere.

Povestea filmului după care s-a realizat acest musical o ştiţi cu toţii, cred: pe o frumoasă insulă grecească, o tânără cerută în căsătorie de iubirea vieţii ei, începe pregătirile de nuntă ajutată de mama şi bunica sa. În timpul pregătirilor se gândeşte la cel care ar trebui să o conducă la altar, însă mama sa nu i-a spus niciodată cine este tatăl ei. Aşa că având trei opţiuni, îi cheamă la nuntă pe toate cele trei posibile figuri paterne, sperând ca înainte de nuntă să-şi dea seama care dintre ele este cea reală. Toată acţiunea este una amuzant şi foarte muzicală căci de la început până al sfârşit, este numai muzica ABBA.

Pe planuri mioritice, unul dintre cei trei taţi ai fetei, personajul Sam, interpretat în film de Pierce Brosan, este jucat pe rând de către Aurelian Temişan, Cornel Ilie şi Ciprian Teodorescu. Cum puteam rata un interviu în oglindă cu Sam 1, Sam 2 şi Sam 3? 1, 2 şi 3 nu este un clasament, este doar o departajare între personaje, fiecare dintre cei 3 artişti fiind extrem de talentat şi simpatic, ca să nu mai vorbesc de voce.

Cine seamănă mai mult cu Pierce Brosnan?

Cornel Ilie: Niciunul dintre noi nu se crede James Bond, deci cred că niciunul 🙂
Aurelian Temişan: Cred că Pierce Brosnan nu a vrut să semene cu cineva, ci doar să expună cel mai bine trăirile personajului Sam.  Şi mai cred că fiecare dintre noi are şarmul lui şi un fel unic de a-l pune în pagină. Eu învăţ din mers tainele actoriei, dar din fericire sunt mult mai stabil pe partea muzicală.

Ciprian Teodorescu: Cred ca niciunul din noi, dar daca o forţăm, cred că acela e Cornel. :))

Dar cu Sam?

Cornel Ilie: Sper că Sophie, fetiţa Donnei care îşi invită posibilii trei taţi la nunta ei:) Este interesant că aproape toţi cei care jucăm rolul taţilor în MAMMA MIA! suntem taţi de fete, în viaţa reală. Sunt sigur că fiecare dintre noi proiectează ceva din experienţa personală atunci când intră în rolul lui Sam.

Aurelian Temişan:  Sam, personajul, e unul apropiat tipologiei mele. Îl simt pe cât de familiar, pe atât de controversat, având în vedere trecutul lui. Îmi plac provocările, ca atare mă incită ideea de a-i gasi cheia de joc.

Ciprian Teodorescu: Cred că în viaţa reală am cele mai multe elemente de la personajul Sam. Sunt tată, sunt arhitect, şamd.

Cât de mult îţi place ABBA?

Cornel Ilie: ABBA este o lecţie de muzică. Sunt declarat fan Beatles, însă acasă părinţii mei ascultau ABBA, jazz şi muzică clasică atunci când eram mic şi chiar îmi povestea Răzvan, fratele meu mai mare, că la începutul anilor ’80 am stat la o coadă uriaşă la Cinema Melodia să vedem „ABBA, The Movie”, un film în care jucau ei. Sunt impresionat şi fascinat de cum sunt scrise şi orchestrate piesele ABBA. Atât de uşor de ascultat şi, totuşi, atât de complex scrise.
Aurelian Temişan: ABBA a însemnat prima melodie cântată vreodată în şcoală (Chiquitita, în clasa a doua), prima melodie cântată prietenei din adolescenţă, chiar dacă nu ştiam exact însemnătatea versurilor (Gimme, gimme), a însemnat misterul unei trupe de mega succes, cu o carieră foarte scurtă, cu un impact pozitiv răsunător peste generatii. Şi mai e un secret: am fost îndrăgostit de blondă. :-))))

Ciprian Teodorescu: Având în vedere că e muzica pe care am crescut, am o sensibilitate aparte pentru ea. Deci da, îmi place mult.

Care e piesa preferată din film?

Cornel Ilie: „Slipping through my fingers”, dar nu este o piesă pe care o cânt eu în spectacol.

Aurelian Temişan: Pentru mine, melodia cu rezonanţă emoţională din film, este „Knowing me, knowing you”.

Ciprian Teodorescu: Nu am o piesă preferată, îmi plac toate în egală măsură, dar cea care mă sensibilizează foarte tare este „Sliping through my fingers”.

E primul musical în care joci?

Cornel Ilie: Este primul spectacol în care joc, nu doar primul musical. Este provocarea vieţii mele, deocamdată.

Aurelian Temişan: Din fericire, „ucenicia” în ale muzicalului mi-am făcut-o acum 12 ani, în spectacolul „Chicago”, jucat de mine timp de doi ani, la TNB. Un alt rol pe care l-am simţit ca pe o mănuşă, cel al avocatului Billy Flynn. Experienţa de scenă şi în special de scenă a teatrelor (am fost angajat 10 ani la Teatrul Toma Caragiu din Ploieşti), acolo punându-se numai spectacole de actorie-muzică-dans, la secţia estrada, m-au ajutat suficient încât să ştiu de unde să apuc şi acest personaj pe nume Sam.

Ciprian Teodorescu: Nu. Este al doilea, am jucat rolul principal al musicalului autohton „Leul Ra”.

În ce musical ţi-ar mai plăcea să joci?

Cornel Ilie: „Across the universe”, „The Book of Mormon”. În schimb, îmi doresc să scriu foarte multe.

Aurelian Temişan: Nu îţi răspund la această întrebare. De ce? Simplu: 1- posibil să nu se întâmple. 2- în „MAMMA MIA!” nici nu m-am gândit vreodată să joc şi iată-mă…

Ciprian Teodorescu:  „Mizerabilii” , „Wicked”, „The Phantom of the Opera”, „Lion King”.

Cât de mult te-ai pregătit pentru acest spectacol?

Cornel Ilie: Mă pregătesc în fiecare zi, am găsit o nouă lume în mine. Sunt disciplinat şi învăţ în fiecare zi 🙂

Aurelian Temişan:  Mă pregătesc cu fiecare replică şi mişcare pe care o fac. E un colectiv mare, format din dansatori, actori, solişti. Cu toţii trebuie îmbinaţi şi sincronizaţi de către un alt grup (coregrafi, regizor), pentru a ieşi un mega-spectacol asa cum îl aşteaptă toţi.

Ciprian Teodorescu: M-am pregătit pentru acest spectacol cu tot fizicul şi mai ales cu sufletul. 

E mai greu un musical decât un concert?

Cornel Ilie: Este o cu totul altă formă de spectacol. Este mai complexă, pentru că este forma perfectă de a crea emoţie şi de a da speranţă, într-un final, amestecând muzica, teatrul şi dansul în doze subtile, dar puternice.

Aurelian Temişan: În concertul personal te joci pe tine, cu trăiri, emoţii, bucurii, tristeţi… În musical preiei toate acestea de la personajul în care te transpui. Sunt încărcături diferite, ambele fiind speciale.

Ciprian Teodorescu: Da. Este mult mai complex pentru că îmbină trei arte: dansul, cântatul şi actoria. Pentru mine, musicalul este o fuziune dintre un concert şi o piesă de teatru, aşa cum un arhitect este o fuziune între un inginer constructor şi un sculptor/pictor.

Cine te „sperie” mai tare pe scenă? Horia Brenciu, Ernest Fazakas sau Adrian Nour?

Cornel Ilie: Singura mea „teamă” este Adi Nour, pentru că mă face să râd foarte mult, este foarte surprinzător şi spontan:)

Aurelian Temişan: Când e vorba de scenă, nu mă sperie absolut nimeni şi nimic. Atât timp cât fiecare îşi asumă personajul şi nu încearcă să îşi împună, în timpul actului artistic, propria-i personalitate faţă de ceilalţi colegi de scenă, totul va fi bine.

Ciprian Teodorescu: HORIA BRENCIU!

Te gândeşti cum vei arăta tu în locul lui Sam când îţi vei duce fiica la altar?

Cornel Ilie: Zara, fetiţa mea, are doi ani şi cinci luni, este foarte devreme să mă gândesc la altar, dar mă gândesc că şi atunci când o voi duce la toamnă la grădiniţă o să am acelaşi gen de emoţii 🙂

Aurelian Temişan: Nu bat atât de departe. Sunt situatii cu totul diferite si nu vreau să trec prin filtrul propriu personal situatiile altora. Trăi-v-om si vom vedea.

Ciprian Teodorescu: Eu nu sunt tată de fată. Am un băieţel de 9 ani. 🙂

Dacă ar fi să închizi ochii şi să transpui în realitate cel mai arzător vis al tău, care ar fi acesta?

Cornel Ilie: Ca musicalul la care să lucreze toată echipa de acum, să fie scris de mine.

Aurelian Temişan: Visul meu cel mare abia începe să se contureze.

Ciprian Teodorescu: Dacă închid ochii acum, văd scene mari, cu mii de oameni în public şi eu jucând într-un musical din cele pe care le-am menţionat mai sus. 🙂