Brâncuşi. Forme în alb şi negru

„Cine nu iese din Eu, nu atinge Absolutul şi nu descifrează nici viaţa”. „Bucuria cea mai mare este contactul dintre esenţa noastră şi esenţa eternă.“ Câteva dintre vorbele pline de o înţelepciune firească ale celui care a fost un artist cu o contribuţie enormă la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptură contemporană. Desigur, este vorba despre Constantin Brâncuşi, de la a cărui naştere se împlinesc anul acesta 140 de ani. 

 

Pentru că Parisul, locul unde a trăit şi creat Brâncuşi, nu-i chiar la o aruncătură de băţ (deşi sculptorul a făcut drumul acesta pe jos, vreme de 18 luni!), va invităm să intraţi în atelierul şi în intimitatea operei sale prin intermediul fotografiilor expuse la Muzeul Naţional de Artă al României, în Sălile Kretzulescu, până la sfârşitul lunii mai. 

 

Expoziţia „Brâncuşi. Forme în alb şi negru” cuprinde o selecţie de 40 de tiraje moderne după clişeele realizate de Brâncuşi la Paris: aspecte din atelier şi sculpturi aflate în diferite stadii de lucru. Marele sculptor s-a stins din viaţă la Paris în martie 1957, lăsând moştenire statului român atelierul său şi un număr important de lucrări – însă statul român, la vremea aceea sub regim comunist, a refuzat această moştenire, care a revenit, astfel, statului francez.

 

Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris (Centrul Georges Pompidou) păstrează lucrările lăsate moştenire statului român prin testament. În perioada 2006-2007, Centrul Georges Pompidou a donat Muzeul Naţional de Artă al României o serie de fotografii din această moştenire, precum şi două module interactive din atelierul pentru copii „Pasărea ascunsă-n piatră”, inspirat de opera lui Brâncuşi. Cele două module oferă unui public mai larg posibilitatea de a descoperi în mod ludic universul sculptorului. 

Povestea primelor imagini ale lucrărilor lui Brâncuşi începe la începutul secolului XX, cu câţiva fotografi anonimi. Curând însă, nemulţumit de calitatea imaginilor, artistul începe să folosească el însuşi aparatul de fotografiat, trecerea la fotografie fiind cât se poate de firească. Brâncuşi era preocupat în mod special de exploatarea efectelor de lumina în sculptură. Ia lecţii cu fotograful avangardist Man Ray şi decide să-şi fotografieze singur lucrările. Imagini ale atelierului, precum şi ale diferitelor stadii sau variante ale lucrărilor, imortalizate chiar de Brâncuşi cu aparatul de fotografiat încep să se răspândească şi în afara Parisului. 

 

O partea dintre acestea pot fi admirate în expoziţia de la Muzeul Naţional de Artă al României, o incursiune inedită şi fascinantă în universului unuia dintre cei mai mari artişti români! Cât despre drumul de 18 luni pe care Constantin Brâncuşi l-a făcut din România până în Franţa, pe cand avea 27 de ani, acesta urmează a fi transpus cinematografic de către regizorul britanic Peter Greenaway, care a început deja filmările pentru producţia biografică „Walking To Paris”. 

„Brâncuşi. Forme în alb şi negru” – expoziţie de fotografie, până pe 29 mai, la Muzeul Naţional de Artă al României (Calea Victoriei 49-53), Sălile Kretzulescu.