Ce este coronasomnia, insomnia adusă de pandemia de coronavirus

Unul dintre marile lipsuri ale oamenilor din toată lumea este unul despre care se vorbeşte prea puţin faţă de câte probleme aduce cu el. Insomnia afectează între 30 şi 45% din adulţi la nivel mondial, iar România nu face excepţie. Mai mult de o treime dintre români sufereau de insomnie înainte ca pandemia să-şi spună cuvântul. Acum însă lucrurile par să fi devenit şi mai complicate. Insomnia adusă de pandemia de coronavirus afectează tot mai multe persoane, inclusiv în rândul celor care nu aveau înainte tulburări de somn.

Coronasomnia – ce presupune insomnia adusă de pandemia de coronavirus şi cum ne afectează

Stresul cauzat de pandemia de coronavirus şi toate grijile care au venit la pachet cu acest virus şi-au pus amprenta şi asupra calităţii somnului.

Un studiu făcut în vara anului trecut de cercetătorii de la Universitatea Southampton arăta că numărul celor afectaţi de tulburări de somn a crescut în Marea Britanie de la 1 din 6 la 1 din 4. Iar insomnia nu a ocolit pe nimeni, pe lista persoanelor care suferă cel mai mult din cauza ei regăsindu-se acum mamele cu copii de la cele mai mici vârste la adolescenţă şi lucrători din domeniile esenţiale. În China, în perioada lockdown-ului procentul celor care au acuzat probleme legate de insomnie a crescut de la 14,6% la 20%, în timp ce italienii şi grecii au ajuns la un procent de 40%. De altfel, cuvântul insomnie a fost căutat pe Google în 2020 mai mult ca niciodată.

Sigur, numărul impresionant al celor care au astfel de tulburări de somn nu e o surpriză, mai ales printre specialişti. Suntem deja în al doilea an al pandemiei, iar lucrurile nu sunt nici pe departe mai aşezate sau mai clare. Rutinele zilnice au dispărut, limitele dintre munca de birou şi viaţa personală au fost şi sunt încălcate frecvent, pierderea locurilor de muncă sau teama de a nu ajunge aici e un lucru ce-i însoţeşte constant pe oamenii din toate colţurile lumii.

Ritmul circadian a fost dat şi el peste cap de ieşirea din rutina zilnică. Înainte de pandemie pentru cei mai mulţi dintre noi lucrurile erau clare: suna alarma la o anumită oră dimineaţa, pregăteam cafeaua, pachetul pentru copil, duceam copilul la grădiniţă sau şcoală, mergeam la muncă, ne foloseam de pauzele de cafea sau de prânz ca să mai schimbăm câteva vorbe cu colegii, reveneam acasă, iar ora de culcare era, cel puţin teoretic, aceeaşi. Munca de acasă a dat peste cap tot acest ritm, inclusiv pe cel intern, al organismului.

În plus, mulţi nu ştiu sau se tem să spună stop cererilor şefilor de teamă să nu îşi piardă locul de muncă şi ajung astfel să sacrifice ore bune din noapte ca să le rezolve. Nu mai vorbim de cei care nu reuşesc să ducă proiectele la bun sfârşit în timpul zilei pentru că brusc, în acelaşi interval orar, trebuie să se preocupe şi de şcoala online, teme şi mâncare pentru copii şi atunci sunt nevoiţi să se aşeze la laptop noaptea târziu, după ce în casă s-a lăsat liniştea.

Creierul este condiţionat, în cele mai multe cazuri, de locul înconjurător: eşti la muncă – munceşti, eşti acasă – te relaxezi. Acum, mulţi dintre noi suntem acasă tot timpul, zi şi noapte, iar lipsa mişcării fizice şi a expunerii la lumină naturală afectează şi ea în foarte mare măsură calitatea somnului. Lipsa întâlnirilor cu rudele şi prietenii îşi aduce şi ea aportul în apariţia insomniilor pentru că au dispărut, în acest fel, momentele de relaxare.

Insomnia şi problemele aduse de ea

Insomnia nu e deloc uşor de dus sau de suportat. Să nu poţi adormi noapte de noapte sau să dormi extrem de puţin şi prost sunt lucruri care afectează extrem de mult atât sănătatea fizică, cât şi pe cea psihică. Obezitate, anxietate, boli cardiovasculare, diabet sunt doar câteva dintre afecţiunile care se pot instala pe termen lung dacă problema insomniei nu este tratată cât mai rapid.

Dar nu numai sănătatea ne este afectată. Munca şi relaţiile interumane pot avea şi ele extrem de mult de suferit din această cauză. Lipsa de odihnă ne împiedică să ne concentrăm la ceea ce avem de făcut şi deschide o uşă largă pentru greşeli, care mai de care mai mari. Insomnia vine la pachet şi cu irascibilitatea sau lipsa de atenţie faţă de cei din jur, lucru ce poate afecta în timp relaţiile cu aceştia. Iar dacă suferi de insomnie, cu siguranţă este bine să eviţi să urci la volan, mai ales dacă ai drumuri lungi de făcut. Reflexele sunt mult încetinite în cazurile de oboseală accentuată, iar acest lucru poate duce la tragedii pe care cu siguranţă nu şi le doreşte niciunul dintre noi.

Soluţii pentru ca insomnia să nu ne strice viaţa

Insomnia nu e nici moft, nici o afecţiune de ignorat. Din păcate mulţi oameni nu ştiu că pot cere ajutor pentru a trata problema sau aşteaptă să treacă de la sine, iar acest lucru duce la agravarea situaţiei.

Şi nu, nu pastilele sunt cele de care avem nevoie ca să depăşim problemele cauzate de incapacitatea de a adormi sau de somnul extrem de prost calitativ. Primul lucru recomandat de specialişti este terapia comportamentală. Mai precis, este obligatoriu să “curăţăm” puţin obiceiurile de dinainte de somn. Aşa cum mamele ştiu că bebeluşii au nevoie de o rutină foarte clară pentru a avea o noapte liniştită, aşa şi noi avem nevoie de câteva lucruri care să ne pregătească creierul pentru culcare.

Scoate laptopul din pat! Sigur, poate fi comod să lucrezi de pe salteaua ta confortabilă, tolănit pe perna pufoasă, dar în timp ce tu crezi că ai câştigat o poziţie confortabilă de muncă, creierul tău depozitează informaţia că patul este un fel de birou şi te va trata în consecinţă. Telefonul mobil trebuie să fie şi el scos din ecuaţie. Evită să citeşti ultimele ştiri în pat, înainte de culcare pentru că inevitabil vei găsi surse noi de alarmare şi stres. Nici reţelele sociale nu ajută. S-au dus demult vremurile în care Facebook era locul în care vedeai poze frumoase din vacanţele prietenilor. Acum ai toate şansele să descoperi postări şi comentarii care să te agite şi să te enerveze, lucru care cu siguranţă nu te va ajuta să adormi mai uşor.

Şi nu, telefonul mobil nu trebuie folosit nici pentru alarma de dimineaţă. Câtă vreme el rămâne pe noptieră, lumina pentru notificări îţi va distrage atenţia şi îţi va tulbura somnul, iar tentaţia rămâne la îndemână. Sfatul specialiştilor este ca în dormitor să nu existe niciun dispozitiv de acest gen şi nici televizor, tocmai pentru ca organismul şi creierul să nu mai aibă surse de distragere de la somn. Şi ştiu că asta va părea practic imposibil pentru mulţi, dar specialiştii spun că ideal este să nu mai privim niciun fel de ecran cu cel puţin o oră înainte de a merge la culcare.

Exerciţiile fizice ajută şi ele la relaxare, cu condiţia să nu fie făcute exact înainte de culcare şi să fie realizate într-o altă cameră decât dormitorul. Scrisul ajută şi el la detensionare. 20 de minute în care să pui pe hârtie îngrijorările, fricile, frustrările sunt de mare folos, iar dacă faci din asta un ritual creierul se va obişnui că acela e timpul dedicat grijilor.

Nicotina, cafeina şi alcoolul ar trebui şi ele să dispară din peisaj înainte de culcare, iar masa de seară trebuie şi ea luată cu 2 ore înainte de a merge în dormitor. Ora de culcare ar trebui să fie şi ea aceeaşi în fiecare seară tocmai astfel încât creierul să o poată înregistra ca parte din rutină. Iar dacă problemele persistă apelează la un terapeut. Acesta te poate ghida mult mai uşor printre anxietăţile care te macină şi să poţi găsi astfel rezolvarea lor şi drumul către un somn odihnitor.