Cele mai frumoase locuri din Kiev. Cum arăta orașul înainte de război și cum arată acum

Despre Kiev se spunea deseori, înainte de război, că este cea mai subestimată destinaţie turistică din Europa. Cu o istorie de peste 1.500 de ani, deloc blândă, capitala Ucrainei avea de toate: dealuri înverzite, fluviul Nipru presărat cu insule fermecătoare, un parc natural protejat, 2 monumente înscrise în patrimoniul UNESCO şi o mulţime de clădiri istorice, care mai de care mai impresionante. Trecem azi în revistă câteva dintre cele mai frumoase locuri din Kiev, vedem cum arătau înainte ca ruşii să atace Ucraina şi care este starea lor în prezent.

Pecerska Lavra

Complexul impresionant de mănăstiri face parte din cele 2 locuri intrate sub protecţia UNESCO. Aflate în centrul oraşului, acestea erau populate de călugări şi mereu pline de pelerinii veniţi în căutarea liniştii. Şi tare linişte era având în vedere că în zonă era strict interzisă circulaţia auto.

Cea mai veche biserică de aici a fost ridicată în anul 1051, dar în complex mai sunt alte 15, galerii, peşteri, clădiri administrative şi o cantină la care călugării şi vizitatorii obişnuiau să mănânce împreună.

Muzeul Cernobîl

Tot în centrul orașului se află şi muzeul dedicat catastrofei de la Cernobîl, cel mai vizitat obiectiv turistic al Kievului. Aici se regăsesc mai multe expoziţii cu fotografii-documentar din acele momente, transcrieri din ziarele vremii, memoriale ale celor de atunci, artefacte şi multe altele.

Casa cu himere

Casa construită după planurile arhitectului Vladislav Gorodetsky se află în cartierul istoric Lypky şi a fost ridicată pe un deal la începutul anilor 1900, în stil Art Nouveau. Faţada este decorată cu o mulţime de sculpturi reprezentând animale şi personaje mai mult sau mai puţin fantastice, precum sirene, fecioare, peşti, rinoceri, vulturi, şerpi etc.

Casa a fost folosită o vreme drept reşedinţă prezidenţială şi pentru găzduirea ceremoniilor oficiale, după care a fost închisă din cauza pericolului crescut de prăbuşire.

Muzeul miniaturilor

Aici sunt adăpostite lucrările lui Nikolai Siadristy, unul dintre puţinii artişti din lume care creează opere de artă extrem de mici. El este creatorul celui mai mic electromotor din lume, de 20 de ori mai mic decât o sămânţă de mac. Tot Siadristy a realizat un basorelief dintr-un sâmbure de cireaşă în care era reprezentată una dintre cele mai cunoscute balerine ucrainene, Maya Plisetskaya.

Defileul Babi Yar

Această zonă din Kiev este zona din Ucraina în care au avut loc cele mai mari masacre ale naziştilor asupra evreilor, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Pe 30 septembrie 1941, sub comanda generalului Kurt Eberhard, aici a avut loc cel mai mare masacru din istoria Holocaustului, când 34.000 de oameni au fost ucişi. În total, la Babi Yar au fost ucişi peste 150.000 de oameni din care mai puţin de 10% au putut fi identificaţi ulterior.

Aici a fost construit un memorial la baza căruia au fost scrise mai multe rugăciuni ebraice şi numele unora dintre evreii ucişi în timpul Holocaustului. Babi Yar a fost inclus în anul 2000 în patrimoniul mondial UNESCO.

Grădina botanică Gryshko

Gradina botanică din Kiev găzduia în vremurile ei liniştite peste 13.000 de tipuri de plante şi era o oază de linişte pentru vizitatori.

Biserica Sfântul Andrei

Acest edificiu este considerat drept unul dintre cele mai frumoase monumente religioase din Kiev. A fost construit în stil baroc, în 1754, pe un deal din centrul istoric al Kievului şi este numit catedrală de către locuitori datorită dimensiunilor sale impresionante.

Citeşte şi: Bombe și oameni. Artiști uniți împotriva războiului. Raluca Ilaria Demetrescu: „m-a impresionat mila oamenilor pentru animalele refugiaților” – LIFE.ro

Palatul Mariynsky

Reşedinţa prezidenţială este situată pe malul fluviului Nipru, în apropierea Palatului Parlamentului. Clădirea a fost construită drept reşedinţă de vară a împărătesei Rusiei, Elisabeta Petrovna, însă a fost finalizată în 1744, după moartea acesteia şi a intrat în uzul familiei Romanov. Clădirea are o istorie tumultoasă, marcată de multiple incendii şi distrugeri, urmate de reconstrucţii – ultima, în 1980, moment după care a fost transformată în reşedinţă a preşedinţilor Ucrainei.

Muzeul Naţional de Artă

Clădirea care adăposteşte muzeul datează din 1898 şi adăposteşte colecţii de artă impresionante, cu peste 20.000 de exponate.

Kievul avea însă cu mult mai multe de oferit turiştilor dornici să-l descopere: Turnul catedralei, piaţa Besarabsky, Muzeul arhitecturii populare, biserica Sfântul Nicolae, parcul acvatic Hydropark, Casa zeilor greci, Opera naţională, Muzeul aviaţiei, Sinagoga sau Centrul de artă Pinchuk.

De la începutul războiului ruşii au atacat, în mod repetat, atât zone rezidenţiale, cât şi monumente istorice şi culturale.

Preşedintele Volodimir Zelenski spunea la începutul lunii martie, imediat după bombardamentul ce a avariat memorialul de la Babi Yar, că militarii ruşi „au ordin să şteargă istoria noastră, ţara noastră, pe noi toţi de pe faţa pământului.” Academia de arte decorative din Kiev a fost şi ea atacată, la fel şi Catedrala Adormirii Maicii Domnului, unde încercau să se adăpostească locuitorii oraşului. Universitatea de Artă din Kiev a fost şi ea ţinta militarilor ruşi.

Citeşte şi: Istoria conflictului dintre Rusia şi Ucraina şi a teritoriilor disputate – LIFE.ro

Imagini din acest articol ne-au fost furnizate de depositphotos.com.