Cu sau fără rezoluții de an nou? Ce ne recomandă Madi Rădulescu, executive coach

Sunt rezoluțiile ceva nou? Rezoluția de an nou nu este o chestiune modernă. Istoria ne dă indicii că acum 5000 de ani egiptenii organizau celebrări importante ale trecerii în noul an și deși nu există dovezi istorice ale unei rezoluții în sensul pe care îl dăm noi astăzi acesteia, se pare că preoții egipteni se rugau și plasau intenții de bunăstare în privința noului an în care abia se intra.

Istoria ne dă la fiecare 1000 de ani alte probleme legate de faptul că oamenii în general la schimbarea anului în mod natural își fac un bilanț și își propun pentru noul an diferite obiective. De exemplu, se pare că în Babylon acum circa 4000 de ani, s-au conturat primele rezoluții de anul nou în forma pe care o înțelegem și noi. La începutul unui an o mare parte din populație se angaja față de conducători sa aducă un anumit tip de ofrande sau să returneze împrumuturi într-o anumită sumă. Și atunci această promisiune de onoare devenea un soi de obiectiv al anului respectiv pentru a putea să-și țină cuvântul și promisiunea în fața celorlalți.

Istoria menționează un alt moment în care rezoluțiile de Anul Nou capătă contur. În Imperiul Roman acum circa 2000 de ani era venerat zeul Janus, care avea o față întoarsă către anul ce se încheia și una către anul care începea. Janus aprecia felul în care oamenii au respectat sau nu, în anul ce tocmai se încheia, angajamentele și promisiunile făcute. Aceasta însemna că la începutul următorului an, făceau alte promisiuni ce urmau a fi evaluate de către zeu la încheierea acestuia.

În perioada modernă este menționată folosirea termenului de ”New Years Resolution” pentru prima dată, într-un ziar din Boston, în 1813.

Și astăzi la schimbarea anului, când este un moment de bilanț, oamenii simt nevoia să-și promită lor înșiși sau familiilor și prietenilor lor că vor intra în noul an cu scopul de a fi mai buni, de a reuși și de a-și atinge anumite obiective.

De foarte multe ori, aceste intenții bune au ghinionul de a se pierde pe parcursul anului în multitudinea de lucruri care se amestecă întocmai unui amalgam în viețile noastre, priorități care se schimbă, evenimente neașteptate, crize sau pur și simplu din lipsa noastră de disciplină și de focus în a ne urmări scopurile pe care ni le propunem.

Cu sau fără rezoluții?

A fost dovedit prin cercetare și diferite studii publicate în decursul timpului că oamenii care-și stabilesc un scop și care au claritate asupra sensului muncii lor și obiectivelor pe care și le propun au o mai mare capacitate de a reuși, de a-și reveni în cazul unui eșec și în general o mai bună rezistență la stres și la presiune. Capacitatea de a fi axat pe scop este una dintre abilitățile de bază de reziliență și, dacă ne uităm doar la felul în care anul 2020 ne-a influențat viețile, constatăm că cei care au avut sensul misiunii personale și și-au clarificat rapid obiectivele și posibilitățile pe care le au în contextul acesta provocator au reușit să treacă mai departe cu un consum emoțional mai redus.

Ideea de a avea un reper, cu o semnificație importantă pentru fiecare dintre noi, ne oferă nu numai direcția ci și posibilitatea de a reduce efectul diferitelor evenimente sau persoane care ne deturnează atenția și energia de la ce este important.

Un alt aspect este că rezoluțiile sunt un foarte bun subiect de discuție despre ce este important într-o familie, într-un grup de prieteni sau chiar într-o echipă. Rezoluția de final sau de început de an poate fi ceva mai mult decât un amuzament de Revelion împreună cu prietenii. Însă chiar dacă ar rămâne la acest nivel, tot ar avea o valoare adăugată. Pentru că rezoluțiile împărtășite cresc sentimentul de responsabilizare și oferă prietenilor șansa să se arate empatici cu tine și eventual chiar ocazia de a te sprijini în reușita acțiunilor propuse. Și în familie, îndeplinirea rezoluțiilor este de multe ori o chestiune de lucru în echipă și întărește legăturile și relațiile emoționale la un nivel care poate ieși din aspectele comune. Anul 2020 arătat cât de importante sunt relațiile de familie, cât de multă nevoie este să ne ajustăm ușor între noi prioritățile personale și profesionale, mai ales când petrecem mult mai mult timp împreună într-un spațiu limitat. A discuta despre soluții la început de an într-un cadru familial, poate fi un exercițiu care să canalizeze resursele unei familii către punerea în valoare a fiecăruia. În acest fel, devenim și mai apropiați și mai împliniți.

Madi Rădulescu, poveste de leadership cu parfum interbelic și antreprenoriat în vremea mineriadei

Este vreun mod corect de a le stabili?

Orice rezoluție e o promisiune. O promisiune este un obiectiv. Un obiectiv are anumite caracteristici care îi permit să devină realitate și probabil majoritatea cunosc acronimul SMART (Specific, Măsurabil, Accesibil, Relevant, Temporal). Când ne gândim la o rezoluție la începutul unui an specificitatea acestui obiectiv poate să reflecte etapa de viață în care te afli. A-ți pune problema ”ce este potrivit și necesar pentru mine în această etapă a vieții mele?” poate aduce clarificări de care să avem multă nevoie. Fie că schimbăm vreun prefix, fie că avem copii într-o anumită etapă de viață, fie că ne propunem o schimbare profesională care ține de maturizarea noastră într-un anumit loc sau post, un obiectiv specific pentru anul respectiv ne va reconecta cu ceea ce este important pentru noi, cu valorile și credințele noastre. De-aici și aspectul legat de relevanță. Pentru că o rezoluție nu este un orice fel de obiectiv, ce este un obiectiv menit să contribuie la calitatea vieții tale.

De ce are nevoie o rezoluție și de un element de măsurabilitate? Pentru că orice călătorie are nevoie de jaloane, de borne care să ne dea sentimentul de progres. Fără măsurabilitate rezoluțiile noastră rămân, de cele mai multe ori, doar intenții.

Deși rezoluțiile sunt despre subiecte importante, oamenii continuă să persevereze în a le face și a nu le duce la bun sfârșit. Despre asumare și responsabilitate se vorbește mult, nu numai în mediul de business ci și în societate, în familie, în diferite comunități. Sunt valori fundamentale pe care clamăm cu toții că le avem, pe care le căutăm în ceilalți însă pe care nu le respectăm întotdeauna sută la sută. Rezoluțiile de final de an scot în evidență acest lucru. E simplu să găsim justificări și scuze ulterioare. De aceea, în momentul în care definim o astfel de rezoluție avem nevoie să analizăm și posibilitatea de a atinge în decursul unui an acel obiectiv. Ca orice obiectiv, o rezoluție are nevoie să fie ambițioasă însă, realizabilă.

Rezoluții provocatoare – rezoluții de creștere personală

Ca o ultimă invitație…rezoluția nu este un obiectiv de acumulare materială. Nu este despre un nou televizor. Este mai degrabă o direcție de creștere personală… de continuare a unor bune obiceiuri (de a face sport, de a avea un regim de viață mai bun, de a menține legătura cu rudele și prietenii, de a fi mai conectat în mod autentic etc.), de a forma noi obiceiuri (să citesc, să reflectez, să am conversații de calitate), să schimb un obicei care nu îmi face bine (fumatul, alcoolul, prea multe filme etc.), să ies din aria de confort. A ieși din aria de confort, cel puțin într-o arie a vieții mele, să reușesc să accept ceva ce mă ține acum departe de prieteni vechi sau de membri ai familiei, să cunosc mai bine oamenii cărora nu le-am dat atenție sau pe care i-am judecat, sunt rezoluții pline de sens. Rezoluția este ca un ritual de înnoire.

Cum trebuie să lucrăm în echipă pe timp de criză? Aflăm de la Madi Rădulescu

Aveți nevoie de inspirație? Iată câteva exemple de potențiale rezoluții benefice oricăruia dintre noi…

• Să-mi formez obiceiul economisirii a 10% din ceea ce câștig și să îmi gândesc viața ca și cum nu aș avea acei bani. Pe termen lung, va servi în două direcții: realizarea unei rezerve care să fie de folos fie în situații dificile fie când voi avea nevoie să reușesc ceva ambițios. Dar, mai prețios de atât, îmi va crea o disciplină pe care o voi putea aplica în multe alte arii ale vieții mele, atât personale cat și profesionale.
• Să gătesc ceva nou cel puțin de două ori pe lună. Nu numai ca îmi va da posibilitatea să mă hrănesc mai sănătos și variat, dar ar putea fi un eveniment social sau de familie. Pot organiza acest lucru la o întâlnire cu prietenii sau să gătesc împreună cu partenerul meu de viață sau cu copiii mei.
• Să citesc măcar o carte pe lună din domenii și cu teme variate. Pe lângă cunoașterea în sine un alt beneficiu ar fi să creez un circuit de schimb de cărți între prietenii mei și în acest fel să țin mai des legătura cu ei și să schimbăm tot felul de idei care să ne scoată din rutina unei relații.
• Să beau un pahar de alcool doar vineri și sambătă seara. Știm foarte bine că pandemia prin creșterea anxietății Generale a condus și la creșterea consumului de alcool sau de tutun. A stabili un ritm care să nu excludă a te simți bine cu familia sau cu prietenii dar care, totuși, să-ți protejeze sănătatea poate fi o soluție relevantă.
• Fă-ți un plan de scanare medicală completă pe care să-l realizezi în anul următor. De exemplu îți poți propune să-ți aduci dantura la zi, să-ți faci un set complet de analize.
• Să urci doar pe scări, ori de câte ori ai de ajuns într-un loc care este mai jos de etajul patru.
• Să faci cu regularitate între 7 și 10 minute de exerciții fizice sau de yoga în fiecare dimineață.
• Să-ți propui să lucrezi cu un terapeut sau un coach pentru a avea mai multă claritate asupra tiparelor tale mentale și de comportament și pentru a-ți depăși propriile bariere și a-ți atinge obiectivele.
• Să te angrenezi în activități de voluntariat și să devii astăzi un model pentru familia, prietenii și colegii tăi. Să contribui astăzi prin ceea ce știi și poți face la bunăstarea altor oameni: poți face lecțiile cu copiii din diferite comunități, poți sprijini curățarea mediului înconjurător, poți sprijini donarea de sânge sau de limfă pentru pacienții Covid, poți să oferi consiliere celor care au nevoie de ea.
• Poți transfera în format digital toate fotografiile de familie realizând astfel un istoric de care să se bucure și copiii tăi și care să te ajute să transferi o moștenire importantă viitoarei generații.

Și multe, multe altele. Important este să aibă suficient de multă relevanță pentru a vă pune motoarele interioare la turația potrivită și pentru a va mobiliza în a le duce la bun sfârșit cu plăcere și cu bucurie.

Madi Rădulescu, PCC, MBA, Managing Partner MMM Consulting. Este un facilitator, trainer și coach de echipă experimentat, care adună peste 25 ani de experiență de lucru cu leaderi în companii mari, multinaționale. Activează de peste zece ani în calitate de coach executiv, iar în 2019 i-a fost acordat premiul Gold Coach Award în urma sondajului Romanian L&D Industry Survey la care au participat peste 570 de manageri și specialiști de resurse umane.

Este pasionată de dezvoltarea leaderilor, de impactul pe care îl poate crea dând acestora acces la perspective multiple, la propriile resurse, sprijinindu-i să își asume rolul cu încredere prin înțelegerea propriilor valori și credințe. 

A obținut multiple certificări de coaching, management și leadership, este membru ICF, consultant certificat pentru metodologiile Persona Global și Performan Sesi, a derulat proiecte în multe țări europene.

Este și soție, și are o fiică. Pasionată de călătorii, îi place să descopere obiceiurile altor culturi. Deviza după care se ghidează este: „Fii mereu cu mintea și cu inima deschise, învață continuu și viitorul se va arăta plin de șanse și de oportunități”.

Puteți află mai multe informații despre Madi Rădulescu de pe site-ul ei.