Ne afectează tehnologia somnul? Pe termen scurt nu realizăm, dar pe termen lung efectele se traduc într-o calitate precară a somnului și odihnei.
Cel puțin 90% dintre noi ne folosim de tehnologie în ultima oră de dinainte de a merge la culcare, conform datelor oferite de National Sleep Foundation. Cităm aceste date deoarece România nu are o astfel de organizație care să măsoare astfel de statistici. În oarecare măsură, folosirea tehnologiei este naturală pentru că suntem înconjurați de ea toată ziua, la job, acasă și chiar în timpul liber. De aceea nu este lipsit de sens să nu o luăm și cu noi în pat.
Cu toate acestea, se pare că tehnologia și corpurile noastre nu sunt complet compatibile, cel puțin atunci când vine vorba de somn. De aceea este complet rezonabil să învățăm un comportament sănătos atunci când vine vorba de tehnologie și somn, asta pentru a beneficia de avantajele fiecăreia.
Diferite moduri în care ne afectează tehnologia somnul
Există câteva feluri importante prin care tehnologia are un impact negativ asupra somnului și, implicit, a odihnei. Majoritatea oamenilor nu suferă de toate aceste probleme, dar aproape fiecare dintre noi va observa una sau două dintre ele prezente în viața lui cotidiană.
Lumina albastră
Lumina albastră este un tip de lumină transmis de majoritatea aparatelor electronice: telefoane mobile, tablete, laptop, ecrane de calculator, televizoare și chiar și eReaders. Din păcate, acest flux continuu de lumină albastră împiedică corpul uman să producă suficientă melatonină. Din moment ce melatonina ne ajută să adormim și din moment ce lumina albastră vine permanent din ecrane, asta înseamnă că ora de somn se poate duce tot mai târziu în noapte.
Magnitudinea efectului luminii albastre asupra noastră depinde de lungimea de undă exactă pe care ecranele care o transmit, precum și de cât timp și cât de des ne uităm la ele.
Sunete neașteptate
Chiar dacă reușești să diminuezi efectele luminii albastre, telefonul îți poate deranja somnul. Dacă păstrezi notificările active, te vei trezi de fiecare dată când primești una, chiar și în mijlocul nopții. Este bine cunoscut faptul că zgomotele întrerup somnul, iar aceste întreruperi bruște pot avea ca efect pe termen lung riscul de atac cerebral sau boli cardiovasculare. Zgomotele provenite din partea aparatelor electronice nu fac excepție de la regulă.
Supra stimularea
Este una să răspunzi la un mesaj sau două în timp ce stai în pat, sau să scrollezi pe Instagram, și alta să folosești tehnologia într-un mod în care te supra stimulează chiar înainte de culcare. O mulțime de activități pot stimula creierul, iar multe dintre acestea include eliberarea de adrenalină. Când asta se întâmplă, este aproape imposibil să adormi repede.
Orice activitate de la jocuri video și până la o conversație stresantă pot duce la supra stimularea creierului și la dificultatea de a adormi. Prin urmare, experții în somn ne sugerează să scoatem tehnologia din dormitory pentru a ajuta corpul să asocieze patul doar cu somnul și sexul, cu nimic altceva.
Citește și: Psihoterapeut Delia Codreanu: „Aproape 10% dintre adulţi şi 25% dintre vârstnici suferă de insomnie”
Semnalele WiFi
Chiar dacă sună nebunește, semnalele wifi emise de dispozitivele tale pot interfera cu somnul. În cadrul unui studiu din 2007, subiecților li s-au oferit telefoane mobile false și adevăratepentru a interacționa cu ele înainte de somn. Cei care au avut telefoane mobile reale au adormit mai greu.
Există și dovezi care arată că, în timp, a avea tot felul de surse de frecvențe electromagnetice în camera în care dormim, riscăm să avem tot felul de problem associate somnului.
Dependența
Dependența de tehnologie este reală și poate interfera cu somnul. Pentru o persoană care se dedică telefonului, tabletei, computerului sau altui dispozitiv, a renunța la el este aproape imposibil. Cu cât ești mai dependent de tehnologie, cu atât somnul tău va fi mai afectat.
Acest tip de dependență perturbatoare este caracteristică în special smartphone-urilor, deși poate apărea în cazul oricărui dispozitiv.
În general, cercetătorii determină nivelul de dependență al unei persoane, monitorizând:
– cât de mult timp o persoană cheltuiește utilizând un dispozitiv, deși poate fi măsurată și frecvența pe care dispozitivul o recepționează în timpul zilei;
– cât de urgent o persoană trebuie să verifice un dispozitiv după ce a auzit sunetul de notificare;
– modul în care o persoană se simte când nu poate fi pe dispozitivul său sau nu poate fi conectată la internet pentru o perioadă de timp.